Știm că interacțiunile cu cei din jur sunt importante pentru sănătate. Studiile anterioare au arătat că acestea îmbunătățesc sistemul imunitar. În lipsa lor, starea de sănătate este mai precară, iar speranța de viață mai mică. Totuși, mecanismele prin care relațiile sociale au un impact asupra sănătății nu erau cunoscute. Un studiu recent a explorat tocmai această legătură și a venit cu niște concluzii interesante.
Studiul, realizat de cercetători din Marea Britanie și China și publicat de Nature Human Behaviour, a analizat date privind proteinele din probe de sânge de la 42.000 de persoane adulte din Marea Britanie, cu vârste cuprinse între 40 și 69 de ani.
Proteinele și moleculele produse de genele umane sunt esențiale pentru a ajuta organismul să funcționeze corespunzător. În plus, proteinele reprezintă și ținte principale pentru tratamente, permițând cercetătorilor să dezvolte noi medicamente împotriva bolilor.
Echipa de cercetare, condusă de oameni de știință de la Universitatea Cambridge, din Marea Britanie, și Universitatea Fudan, din China, a examinat întregul set de proteine din probele de sânge, identificând proteinele care înregistrau niveluri mai mari în rândul persoanelor care sufereau de izolare socială și singurătate.
Izolarea socială a fost stabilită pe mai multe niveluri pentru persoanele care locuiesc singure, în funcție de frecvența contactelor sociale sau participarea la activități sociale. Singurătatea, pe de altă parte, a avut scoruri calculate în funcție de propria percepție a unei persoane – cât de „singură” se simte, se arată într-un raport publicat de Univeistatea Cambridge.
După analiza proteinelor, oamenii de știință au identificat 175 de proteine asociate cu izolarea socială și 26 de proteine asociate cu singurătatea. Între aceste seturi există o suprapunere importantă: 85% dintre proteinele asociate cu singurătatea sunt asociate și cu izolarea socială.
Multe dintre aceste proteine sunt produse de organism ca reacție la inflamații sau infecții virale, ca parte a răspunsului sistemului imunitar, dar sunt și asociate cu boli cardiovasculare, diabet zaharat de tip 2, accident vascular cerebral (AVC) și deces prematur.
Totuși, în cazul persoanelor care suferă de singurătate a devenit din ce în ce mai clar că cinci tipuri de proteine erau predominante și la un nivel foarte ridicat.
Prima este ADM, cunoscută ca având un rol-cheie în răspunsul la stres și în controlul hormonilor de stres, dar și a altor hormoni precum oxitocina (cea cunoscută și ca hormonul iubirii), care poate reduce stresul și îmbunătăți starea de spirit.
Altă proteină asociată puternic cu singurătatea este ASGR1, care are legătură cu un nivel mai ridicat de colesterol și un risc crescut de boli cardiovasculare.
Celelalte proteine asociate cu singurătatea au un rol în dezvoltarea rezistenței la insulină, ateroscleroză și progresia cancerului, printre altele.