Pentru mulți dintre noi, Siberia e sinonimă cu frigul. Dar realitatea e că au fost vremuri când temperaturile erau și cu 10 grade mai mari decât în zilele noastre.
Un studiu recent, semnat de dr. Lutz Schirrmeister, de la Centrul Helmholtz pentru Cercetări Polare și Marine (Germania), și echipa sa, arată că temperaturile din timpul verii erau cu până la 10 grade Celsius mai ridicate în Siberia de Nord în timpul Ultimei Interglaciațiuni, în comparație cu astăzi.
Echipa a investigat secțiuni de coastă aflate de-a lungul Strâmtorii Dmitri Laptev din Siberia, prin carote sedimentare prelevate între 1999 și 2014. Straturile de sedimente, alternând între materie vegetală turbă și argile sau silte, reflectă schimbările de peisaj de-a lungul timpului, de la terenuri mlăștinoase la depozite lacustre mai adânci.
Astăzi, zona studiată este o tundră mai uscată, cu vegetație abundentă, ierburi și mlaștini, fiind susținută de un strat de permafrost de 400 - 600 de metri grosime.
Cercetătorii au utilizat analiza sedimentelor și a fosilelor vegetale (polen, frunze, tulpini), insecte (gândaci și musculițe), crustacee (ostracode), şi animale (purici de apă și moluște) pentru a reconstrui verile din Siberia arctică din trecut.
Datele, combinate cu modelări, au arătat că la începutul Ultimei Interglaciațiuni predominau peisajele de stepǎ și tundră-stepă (pajiști cu arbuşti pitici). În perioada de mijloc, pădurile de mesteacăn și zadă s-au extins, linia arborilor avansând cu 270 km spre nord față de ceea ce se poate vedea în prezent.
Materialul vegetal fosilizat sugerează că temperatura medie a celei mai calde luni putea atinge 15 grade Celsius, se arată în studiul publicat de revista Climate of the Past și citat de Phys.org.
În plus, fosilele de gândaci indică temperaturi minime de -38°C. În prezent, temperaturile se situează între 3 grade Celsius și -34 grade Celsius. Cu toate acestea, în iunie 2020, orașul Verkhoyansk din Rusia a înregistrat cea mai mare temperatură de deasupra Cercului Arctic: 38 de grade Celsius.
Oamenii de știință au analizat dovezile geologice din Arctica pentru a înțelege cum au reacționat mediile terestre la o lume mai caldă. În Arctica, încălzirea a fost mult amplificată față de restul emisferei nordice.