Rușii din interior. Cum a fost destabilizată România?

Mai e cale lungă până la aflarea adevărului în legătură cu evenimentele care au dus la anularea alegerilor prezidențiale, dar acum sunt suficiente elemente pentru a înțelege faptul că am asistat la colapsul sistemului politic în urma unor manevre făcute atât de persoane interesate din țară, cât și de inamici din străinătate.
Rușii din interior. Cum a fost destabilizată România?
Sprijină jurnalismul independent
Donează acum

În aceste zile, revelațiile despre încercările de manipulare a procesului electoral de către PSD și PNL, lipsa de asumare a eșecului privind desfășurarea alegerilor, faptul că încă nu există responsabili pentru decizia extremă de anulare a votului au creat un cadru perfect pentru creșterea neîncrederii oamenilor în instituții, cu consecința directă de minimalizare a interferenței Rusiei.

Paradoxal, intervenția Kremlinului a fost favorizată de corupția și haosul de la București, fiind realizată cu oameni din România, unii acționând conștient, alții inconștient, manipulați cu ajutorul propriilor agende politice.

Rusia n-a plecat niciodată din România. A fost o prezență constantă la diverse nivele ale societății, a avut rețele de influență pe care le-a folosit, le-a dezvoltat și activat când a avut nevoie pe parcursul ultimelor trei decenii.

Oamenii tind să uite că România a fost condusă din 1990 până în 1996 de Ion Iliescu, un președinte controlat și impus de Moscova în zilele tulburi ale Revoluției din 1989.

ADVERTISING

Acesta a marcat destinul României, întorcându-se la putere în anul 2000, transformând PSD, urmașul PCR, în partid-stat, care a supraviețuit până în zilele noastre.

Agențiile de informații din România au fost penetrate de Kremlin încă de la înființare, Mihai Caraman, un spion al rușilor, fiind numit șeful SIE în 1990, iar Virgil Măgureanu, legat de Moscova, devenind primul șef al SRI.

Infiltrarea partidelor

Reforma serviciilor secrete a fost înceată, în ritmul societății, incompletă și opacă.

Nu a existat niciun tip de comunicare între principalele agenții de informații și opinia publică, iar neîncrederea în vechea Securitate, poliția politică a lui Ceaușescu, s-a transferat și asupra noilor servicii secrete, care n-au făcut mare lucru să o risipească.

După o scurtă perioadă de degringoladă, provocată de prăbușirea Uniunii Sovietice (1991), odată cu criza din Balcani (1999) și intervenția NATO pentru înlăturarea dictatorului sârb Slobodan Miloșevici, Kremlinul începe să-și facă simțită din nou prezența în Europa de Est, să-și reactiveze și dezvolte rețelele.

World News - Jan. 5, 1990
LIDERUL SUSȚINUT DE MOSCOVA. Ion Iliescu, într-o imagine din 1990, la scurt timp după ce și-a consolidat poziția de șef al statului. Puterea și susținerea pe care le-a avut atunci au generat un impact politic de decenii asupra României, unul care se simte și acum - Foto: Hepta.ro

Partidele din România, mai ales după atacul puternic al serviciilor secrete, în frunte cu nou înființatul SRI, asupra formațiunilor politice istorice, care contestau la începutul anilor ‘90 autoritatea lui Ion Iliescu, au fost infiltrate cu agenți și au ajuns rapid, în decurs de câțiva ani, la remorca serviciilor de informații, folosite de acestea pentru modelarea deciziilor politice.

Din cauza corupției din interiorul acestora, n-au reușit niciodată să-și dezvolte politici în domeniul informației, a siguranței naționale și a obiectivelor de securitate ale României.

Mai mulți experți consultați în ultimele zile au spus, sub protecția anonimatului, că partidele au transferat toate aceste probleme către agențiile de informații, predându-se, efectiv, în fața lor.

Cine se plânge astăzi de inexistența controlului civil asupra serviciilor secrete trebuie să se uite la mediocritatea, corupția și lipsa de organizare din cadrul așa-ziselor formațiuni pro-europene și, apoi, să caute alte cauze ale lipsei de transparență din societatea românească.

O formă de negare a crizei

Sunt foarte multe dovezi, chiar dacă unele indirecte, că Rusia, prin intermediul rețelelor de influență de la noi din țară, a dat o lovitură puternică României, efectiv risipind orice urmă de încredere la nivelul unei mari părți din populație în sistemul democratic.

Mai mult, de mai bine de două săptămâni, liderii politici - președintele, prim-ministrul, dar și reprezentanții agențiilor de informații, ai altor instituții ale statului - justiție, poliție - se comportă ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat, criza a trecut și ne-am întors la ceea ce făceam înainte.

Dar asta e doar o formă de negare a crizei, care continuă, se desfășoară și anunță o nouă prăbușire.

Explozia legionarismului, fascismului, a extremismului și violenței politice au atins nivele de neimaginat în urmă cu un deceniu.

Mai mult de o treime din Parlament e controlată de forțe politice care contestă democrația, promovează mesajele unui dictator sângeros cum e Putin și vor să scoată România din Uniunea Europeană și NATO, lăsând-o fără apărare în fața Rusiei, care o consideră țara noastră drept inamic.

Secretul, o decizie dezastru

S-a ajuns aici în urma ultimului mandat de 5 ani al președintelui Iohannis, mandat care a fost un dezastru politic, acesta fiind unul dintre inițiatorii manipulărilor politice, a creării unor alianțe împotriva votului dat de cetățeni și a impunerii unor lideri mediocri și obedienți, care aveau o singură calitate, să nu-l deranjeze.

Pe acest fond, războiul declanșat de Rusia, prin invadarea Ucrainei, a găsit România fără nicio strategie în fața acestei noi crize, venind slăbită după o pandemie care și ea a slăbit societatea și încrederea în instituții din cauza unor excese greu de explicat.

Decizia lui Iohannis a fost aceea de a secretiza „relația” dintre România și Ucraina, de a ascunde față de opinia publică pericolele ce pândesc țara, în contextul celui mai mare conflict armat de pe teritoriul Europei după cel de-Al Doilea Război Mondial.

Fără o dezbatere despre provocări și amenințări, n-a existat niciun plan în ce privește reacția în fața acestora, măsurile de protejare a populației și a sistemului democratic.

Cetățenii români au fost lăsați de izbeliște atât în fața dronelor rusești care au intrat, în mod repetat, în spațiul aerian, dar și a campaniilor de manipulare și radicalizare care se desfășoară chiar și acum pe rețelele sociale.

Astfel, s-a ajuns în situația ca o mare parte din rezerviștii militari, oameni educați în spirit patriotic, să devină susținători ai acțiunilor criminale ale lui Putin, mulți români din diaspora să devină extremiști și să susțină un candidat la președinție, admirator al Rusiei, dar și o mulțime de grupuri religioase deturnate și transformate în centre de propagandă a Kremlinului.

Și toate s-au întâmplat sub privirile nepăsătoare ale lui Iohannis, Ciolacu și Ciucă, o triadă politică mediocră, lipsită de orice capacitate de a înțelege realitatea, tendințele din societate și amenințările la adresa României.

Criza pe care au creat-o, cu puternice efecte sociale, politice și economice, deși a fost anunțată de presă, de reprezentanți ai societății civile, de analiști, va fi greu de trecut, în timp ce România a devenit mult mai vulnerabilă, fiind exclusă de la negocierile importante privind viitorul Europei și al NATO.


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇