În data de 10 decembrie, după patru zile de la decizia CCR de anulare a alegerilor prezidențiale, preotul Ciprian Mega primește vizita unui general al Armatei Române, conform propriilor declarații făcute publice pe pagina de Facebook.
Generalul îl avertizează pe slujitorul bisericii că este acuzat de legionarism de Paul Palencsar, preot și jurnalist, care a scris mai multe articole în care susține că numeroase fețe bisericești din România sunt în slujba Rusiei.
„Un bun prieten, serios și devotat militar al Armatei Române, general de înaltă ținută morală, m-a vizitat astăzi, la biserică, după Liturghie, pentru a mă avertiza într-o chestiune căreia, spune dumnealui, se cuvenea să-i fi acordat atenție”, a scris preotul Ciprian Mega pe Facebook.
E pentru prima dată când în campania de susținere a candidatului pro rus Călin Georgescu se vorbește despre implicarea unui general român, care s-a deplasat la Biserica „Sfântul Spiridon” din Oradea, unde oficiază un preot cu puternice legături cu Kremlinul.
Preot român, în vizită la Putin
Ciprian Mega este regizorul filmului „21 de rubini”, o producție care sugerează că instituțiile europene, democrația și liberalismul occidental nu sunt soluții la problemele din România, ci mai mult cauzează instabilitate.
Preotul, împreună cu actorii filmului, au fost invitați, în luna aprilie a acestui an, la Moscova, la un festival, provocând un adevărat scandal în țară.
La evenimentul din capitala Rusiei, pe lângă o întâlnire oficială cu Vladimir Putin, Ciprian Mega a discutat și cu Konstantin Malofeev, un oligarh rus care apare în raportul SIS Moldova ca fiind unul dintre cei care a contribuit la atacul asupra procesului electoral din Republica Moldova.
„Narativele promovate în spațiul informațional de actorii interni au menținut subiectele comune cu mesajele promovate de persoanele publice, jurnaliști, bloggeri din Federația Rusă”, se arată în raportul Serviciului de Informații și Securitate din Republica Moldova, prezentat Parlamentului din Chișinău.
Legătura dintre Ciprian Mega, un susținător al regimului de la Kremlin, care l-a promovat și pe Călin Georgescu, cu un general român, dar și cu un oligarh al lui Putin, menționat în raportul agenției de informații de la Chișinău, arată similarități de acțiune a Rusiei în Moldova și România.
„În contextul primului tur al alegerilor prezidențiale, au fost obținute date care au relevat o campanie de promovare agresivă, derulată cu eludarea legislației naționale în domeniul electoral, dar și exploatarea algoritmilor unor platforme de social media pentru creșterea în ritm accelerat a popularității lui Călin Georgescu”, se arată în raportul SRI, declasificat de administrația prezidențială.
Asigurăm entitățile interesate că nu se va repeta!
În documentul SIS mai există o zonă comună cu România, fiind vorba despre deputata Marina Tauber, implicată în operațiunile de deturnare a procesului electoral din Moldova, prezentă în data de 28 februarie 2023 la postul RTV din România.
În acea emisiune a fost invitat și Cătălin Harnagea, fost director SIE (Serviciul Român de Informații Externe) în perioada 1997-2000, un obișnuit al dezbaterilor RTV.
Dar mai ciudat decât invitarea unei agente de influență a Moscovei la o televiziune din România a fost comunicatul pe care postul respectiv l-a dat în urma reacției negative a opiniei publice: „Asigurăm toate entitățile interesate că nu se va repeta”.
Marina Tauber, conform raportului SIS, este considerată a fi una dintre principalele personaje care au răspândit în Moldova mesajele create în laboratoarele de propagandă ale Kremlinului.
În urma comparării rapoartelor agențiilor de informații din Moldova și din România reiese că în cele două țări Rusia a folosit rețele diferite, cu finanțări diferite și obiective politice diferite, dar strategii asemănătoare.
Adică un centru de comandă la Moscova, un șef al respectivului centru, Ilan Șor pentru Moldova, iar pentru România există câteva indicii, dar nu sunt încă suficiente dovezi.
Liderii distribuiau banii către o rețea extrem de stratificată, formată din agenții de marketing digital, influenceri, administratori de grupuri închise sau deschise de pe platformele sociale, rețele de foști agenți de informații și oameni politici. Mesajele erau monitorizate și se realizau analize de impact.
Astfel, se observă că în România s-au folosit mai intens rețelele sociale, mai ales TikTok, pentru promovarea rapidă a lui Călin Georgescu. Pe când în Moldova s-a folosit mai intens Telegram, o rețea cu mai mulți utilizatori pe malul stâng al Prutului.
Operațiunea Maneliștii
„Ascensiunea lui Călin Georgescu în sondajele de opinie a fost determinată de o campanie coordonată de creștere a popularității, amplificată cu 2 săptămâni înainte de data scrutinului, în special pe platforma TikTok, care a reușit să îi asigure victoria în primul tur, cu 22,94%”, se arată în raportul SRI, dat publicității în data de 4 decembrie.
În afara celor două situații de mai sus care arată zone comune ale operațiunilor Rusiei de influențare a alegerilor în Moldova și România, mai există una importantă - „folosirea maneliștilor”.
Opinia publică a fost uimită să observe că o serie de cântăreți populari pe TikTok în România, dar și interlopi cu milioane de urmăritori pe rețeaua socială controlată de China, au devenit brusc interesați de politică. Și nu de cea din țară, ci de cea din Moldova.
Cu o săptămână înainte de turul doi al alegerilor, Alexandr Stoianoglu, candidatul pro rus, era aprig susținut de Culiță Sterp și Bogdan Mocanu, care făceau live-uri pe TikTok în care-și îndemnau eventualii urmăritori din Moldova să n-o voteze pe Maia Sandu.
Două săptămâni mai târziu, operațiunea „maneliștilor” este folosită în alegerile prezidențiale din România pentru a crește rapid susținerea pentru candidatul Rusiei, Călin Georgescu.
„Cadourile”, cum le spune o vedetă din lumea interlopă, erau plătite de „Bogdan Peșchir, implicat în finanțarea pe TikTok a lui Călin Georgescu”, conform raportului SRI. Acesta a cheltuit peste un milion de euro pentru a-l promova pe politicianul pro-rus pe TikTok, plătind sume de bani celor care aveau un număr mare de urmăritori.
Daune puternice în România și Moldova
Nu e clar în acest moment dacă implicarea maneliștilor în campania din Moldova a fost un test pentru respectiva strategie pe TikTok sau o soluție disperată, folosită de Kremlin pentru a-l ridica pe Stoianoglu, care avea puține șanse de victorie în fața Maiei Sandu.
Oricum ar fi, comparația și analiza rapoartelor realizate de serviciile de informații din cele două țări indică faptul că agenții de influență a Rusiei au încercat din răsputeri să producă daune uriașe sistemelor politice din ambele țări și într-o bună măsură au reușit.
În plus, arată că atât în Moldova, cât și în România există și funcționează rețele puternice ale Kremlinului, cu oameni infiltrați în toate straturile societății, iar autoritățile și liderii politici din țara noastră, membră NATO și a Uniunii Europene, au făcut prea puțin pentru realizarea unei protecții eficiente în fața uriașelor interferențe ale Rusiei.