Fondul de urgență este prima cărămidă pe care trebuie să o pui atunci când încerci să-ți construiești independența financiară. Fără un fond de urgență, urmat apoi de un fond de siguranță, stabilitatea ta financiară și liniștea ta riscă să se năruie la primul eveniment neprevăzut care îți apare în viață.
Fără un plan secundar riști să te împrumuți cu dobânzi usturătoare, în momentele în care rămâi fără bani sau chiar să nu ai de unde să te împrumuți.
Dar să vedem cum arată „planul B”, atunci când „planul A” (venituri constante, cheltuieli predictibile) eșuează.
Planul B
Ideal este să ai două fonduri la îndemână, unul de urgență și unul de siguranță.
- Fondul de urgență
Fondul de urgență reprezintă o sumă pe care o pui deoparte pentru tot felul de cheltuieli neprevăzute, de la o mașină care te lasă baltă când ți-e lumea mai dragă, până la reparații urgente ce pot apărea în orice casă ori chiar oportunități.
Vorbim, așadar, despre cheltuieli mici, neprevăzute, ce ar trebui să poată fi acoperite din acest fond în care aduni 30% sau 40% din veniturile tale pe o lună, sau cel puțin 2.000 de lei. Suma trebuie să fie ușor accesibilă, fie sub formă de cash, fie în contul curent.
- Fondul de siguranță
Al doilea element în Planul B îl reprezintă fondul de siguranță. După cum îi spune și numele, acesta este ca o „plasă de siguranță” care să te poată susține atunci când apar necazuri mari, neprevăzute. Să luăm ca exemplu un caz de boală ce necesită spitalizare, tratament și, poate, îngrijire acasă multe luni după. Cu atât mai mult când familia se sprijină pe un singur venit.
În funcție de situația fiecăruia, un astfel de fond poate fi alcătuit din suma echivalentă salariului pentru 3 până la 12 luni.
Dacă ești un tânăr singur, un fond de siguranță de 3 salarii îți poate fi suficient. Dacă ești capul familiei cu doi copii, atunci ai putea avea nevoie să-ți asiguri până la 12 luni de salariu, pentru situația în care se întâmplă ceva cu tine sau jobul tău.
Banii strânși pentru fondul de siguranță stau cel mai bine în conturi de economii sau, ideal, în titluri de stat.
- Cum se construiește un fond de urgență și, mai apoi, unul de siguranță?
Răspunsul este: prin bani puși deoparte.
Vorbim despre economii asumate, lună de lună, de 10% sau 15% din venit. Sună mult, dar e o chestiune de exercițiu. În plus, și banii din bonusuri sau prime pot întări plasa ta de siguranță, dacă reușești să înfrânezi dorința de a-i cheltui imediat.
Atenție, însă, banii pentru Planul B stau cel mai bine într-un cont de economii accesibil, dar separat de alte economii, pentru a nu fi tentat să-i folosești.
Mai departe, e momentul să construiești nu doar fondul de urgență, ci și mentalitatea de economisire.
- Cum faci asta?
- E necesar să reevaluezi periodic situația fondurilor tale: pe măsură ce veniturile sau cheltuielile cresc, indicat este să ajustezi valoarea fondului de urgență, respectiv, de siguranță.
- Tot acum poate fi un bun moment în care să înveți ce înseamnă chibzuința și disciplina, și să folosești acele fonduri doar în situații reale de urgență.
- Mai mult, odată consumate fondurile, trebuie să prioritizezi reconstruirea fondului afectat.
Iată cum, încetul cu încetul, lucrezi nu doar la fondul de urgență, ci și la o mentalitate care stă la baza obiceiului sănătos de a economisi și poate de a investi lunar în active care vor putea, la un moment dat, să sporească valoarea economiilor tale.