Cristina Prună candidează, din partea USR, pentru un nou mandat în Camera Deputaților.
E parlamentar din 2016. În cea mai mare parte a timpului, a fost în Opoziție. Dar a reușit și din această calitate, ca membru al Comisiei de Industrii și Servicii, să inițieze legi care au fost adoptate și care le-au ușurat viața românilor. Un exemplu: reducerea taxelor pe panouri fotovoltaice, care le-a redus cheltuiala celor care și le-au cumpărat.
Vrea, printre altele, ca fiecare român să ia pensie de pe urma gazelor naturale din Marea Neagră. Să avem, cu toții, energie la prețuri corecte și piață concurențială după 1 aprilie 2025. Să aplicăm singura soluție verificată pentru depolitizarea companiilor de stat.
Și să definească un cadru legislativ pentru a-i încuraja pe antreprenori să crească. Pentru că ei produc bunăstare și le-ar fi mai ușor să o facă dacă politicienii ar înțelege cum să apere interesul public fără să le pună bețe-n roate.
Mai multe despre cum vede Cristina Prună dezvoltarea industriei, în general, și pe cea a sectorului energetic, în special, dar și despre planurile sale concrete pentru un nou mandat de deputat, aflați din interviul video pe care l-a acordat spotmedia.ro.
În continuare, puteți citi câteva dintre principalele declarații ale Cristinei Prună și minutele din interviu la care le puteți asculta:
Ce fel de sprijin îi trebuie industriei românești ca să crească (de la min 02.20)
„E vorba despre cadrul legislativ pe care politicienii îl pot pune pe masă pentru a ajuta mediul de afaceri să se poată dezvolta.
Și când spun mediul de afaceri, mă refer inclusiv la zona de industrie. Să vă dau un exemplu. Avem tradiție în industria auto. Și aș zice că e chiar un sector de succes, în România.
Și asta se întâmplă tocmai pentru că acele companii de stat au fost până la urmă privatizate. A existat un interes să se vină cu capital, să se investească. Și iată că România, în momentul de față, are modele de Dacia și de Ford care sunt printre cele mai vândute la nivel european.
Sigur, lucrurile evoluează, inclusiv la nivel european. Și sunt din ce în ce mai multe obligații care ne vin pe filieră europeană.
Știți: din 2035, va fi interzisă producția de motoare cu combustie internă. Suntem pe calea aceasta a electrificării. De asemenea, sunt tot felul de obligații de reducere a emisiilor de carbon și standarde ESG pentru companii. Deci companiile vor fi nevoite să se adapteze.
Or, procesul acesta de adaptare este unul care necesită suport, susținere la nivel legislativ. Iar dacă politicienii din România nu înțeleg că e nevoie de acest sprijin ... viitorul e incert.
Și nu mă refer aici la scheme de ajutor de stat complicate, la care doar unii au acces (...) E nevoie de o mai mare înțelegere a ceea ce înseamnă activitatea industrială în România.
Ne uităm la țări precum Germania. Își ajută industria foarte mult, ca să nu rămână în urmă.
(...) Dacă ne uităm peste Ocean, la Statele Unite, vedem că s-a pus accent pe acest instrument al facilității fiscale. Companiile nu mai plătesc taxa pe profit o perioadă.
Deci cred eu că de genul acesta de ajutor e nevoie și la noi, în România, pentru ca industria românească să meargă înainte”.
Cum a abordat problemele industriei, în primele 2 mandate de deputat (de la min 07.26)
„Păi, în primul rând, ca să poți să rezolvi problemele, trebuie să le înțelegi.
În ultimele mandate, am fost întotdeauna în contact cu industria - fie că vorbim de industria energofagă: oțel, aluminiu, ciment ș.a.m.d., inclusiv industria auto - fie cu zona de industrie energetică.
Am organizat și am participat la numeroase evenimente, mese rotunde în care am stat de vorbă cu industria. Și-au spus păsurile oamenii care, totuși, duc în spate o bună parte din Produsul Intern Brut (PIB) al României. Care asigură și mii de locuri de muncă în companii care generează venituri consistente la bugetul de stat.
Și ceea ce am aflat de la oamenii care lucrează în aceste domenii am reflectat în inițiative legislative, în Parlament.
Să vă dau un singur exemplu legat de exploatarea gazelor naturale din marele proiect Neptun – Deep. M-am gândit cum putem să folosim acel gaz, nu doar pentru a-l arde la aragaz și pentru a-l folosi la obținerea de energie electrică, ci să-l valorificăm superior.
Gazului natural, știți foarte bine, în industria chimică, la producția de îngrășăminte, îi poți aduce o valoare adăugată. Avem tradiție pe zona aceasta.
M-am uitat la ce a funcționat în trecut. Uitați-vă la industria IT. De ce a crescut atât de mult, în trecut? Pentru că acolo a existat o facilitate fiscală (care acum s-a restrâns un pic).
Deci n-au fost scheme complicate de ajutor de stat. Nu. A fost o simplă facilitate fiscală.
Și atunci am depus un proiect de lege tocmai pentru ca industria chimică să beneficieze de o serie de facilități fiscale și pe muncă, dar și pe zona de investiții, inovații, inclusiv scutiri de la impozite pe o perioadă limitată de timp. În opinia mea, ar fi un mare ajutor.
Dacă ne uităm la nevoile pe care industria le are acum, vedem că e nevoie de cadrul legislativ.
Vă dau și aici un exemplu: industria cimentului, chiar și cea a varului au pariat pe ceea ce se numește captarea și stocarea de carbon, pentru ca CO2 să nu se mai ducă în aer.
Dar au nevoie de un cadru legislativ, de claritate, ca să se poată alinia la cerințele europene”.
Rezultatele obținute ca deputat. Cât de greu creezi, din Opoziție, o majoritate pentru proiecte (de la min 14.37)
„Pe unele proiecte e mai ușor să găsești o majoritate, pe altele nu.
Am reușit, din Opoziție, în acest mandat, să reducem taxele pe tot ce înseamnă panouri fotovoltaice. Am redus TVA-ul de la 19% la 5%. Ulterior, Guvernul l-a crescut la 9%. Dar tot e mai mic decât era inițial.
Și a făcut un munte de bine sectorului acesta al prosumatorilor, care s-a dezvoltat foarte mult. N-am redus TVA doar pe panouri fotovoltaice, am redus și pe sisteme de stocare, și pe panouri termice. Deci a fost un pic un pic mai extins.
A fost o muncă de negociere și de cointeresare, să spun, a celorlalți parlamentari. Pentru că măsura e foarte bună, iar în plină criză energetică, avea cu atât mai mult sens.
Avem astăzi foarte mulți prosumatori. Cred că undeva la 180.000, o capacitate instalată de peste 1,7 GW. Asta înseamnă mai mult decât capacitatea instalată la Cernavodă cu cele două reactoare nucleare.
Iar numerele cresc în fiecare zi.
De cealaltă parte, vă dau un exemplu de proiect care pe care eu l-am inițiat și care vizează bateriile de stocare.
Avem nevoie de stocare în România, inclusiv pentru a echilibra sistemul, pentru că și dezvoltarea aceasta a prosumatorilor, dar și a proiectelor mari și fotovoltaice și eoliene - care știți foarte bine că produc ceva intermitențe la nivelul sistemului energetic.
Trebuie să stocăm energia aceea produsă noaptea, să zicem (în perioadă de producție intensă și consum redus – n.red.) ca să putem să o folosim a doua zi sau în zilele următoare.
Am propus exceptarea de la anumite taxe și tarife de distribuție, de transport, certificate verzi, contribuție pentru cogenerare. Sunt niște lucruri tehnice, dar e important să menționăm că astfel ofeream un stimulent pentru instalarea de capacități de stocare.
Proiectul pe care l-am inițiat în acest sens a primit raport pozitiv în comisii. Nu a fost respins. A ajuns pe ordinea de zi a Camerei Deputaților. Unde stă de vreun an. Și încă n-a fost adoptat.
Un alt exemplu: Legea eolianului offshore. Am inițiat proiect de lege și am lucrat în Parlamentul României, cu colegi de la toate partidele, ca să avem un cadru de reglementare pentru turbine eoliene în Marea Neagră. A lucrat și Guvernul în paralel la această legislație. Până la urmă, au luat niște bucăți din ce am lucrat în Parlament și au făcut cadru. Nu avem legea din Parlament, avem legea venită de la Guvern. Dar, totuși, munca pe care am depus-o a fost folosită, într-un final. Poți să faci lucruri și din Opoziție”
Asupra căror parlamentari face industria presiuni (de la min 19.28)
„Eu vă spun că întotdeauna am fost foarte fermă pe ceea ce am susținut și am ținut aceeași linie și la nivel de USR.
De altfel, ne-am poziționat clar pe zona aceasta de Energie. Și oricine a venit în Parlament - sau cum vă spuneam, la orice dezbatere am participat întotdeauna - mediul de afaceri sau industria au știut foarte bine unde mă poziționez.
Eu nu mă poziționez în funcție de cine vine să-mi ceară ceva, ci am o poziționare liberală. Doresc mai puțină intervenție a statului în economie, reguli mai clare, mai predictibile pentru toată lumea, fără să favorizez pe unii contra celorlalți. Vă spuneam mai degrabă pe stimulente, astfel încât sectoarele economiei să se dezvolte.
Ar trebui să nu ne uităm la o industrie sau la alta, ci să ne uităm la beneficiu pentru consumator, care să aibă de ales produse și servicii dintr-o piață cât mai concurențială și să aibă prețurile cele mai bune.
Deci eu cred că poate să meargă această presiune la... nu știu... partidele care nu au o poziție foarte clar definită. Sau care poate au niște interese. S-au mai întâmplat de-a lungul timpului tot felul de lucruri în Parlament, am văzut chiar cu ochii mei”.
De ce contează să avem prețuri bune la energie pentru industrie? (de la min 22.51)
„Industria are nevoie de energie la prețuri corecte, astfel încât să fie competitivă pe piața europeană.
Aici avem o problemă. Uitați-vă la criza energetică recentă și la răspunsul statului nostru, care n-a făcut ca prețurile să se regleze. De ce? Pentru că a intervenit politicianul.
Guvernul a operat într-un an - cred că în 2022-2023 – peste 20 de modificări ale Legii Energiei și alte intervenții în piață. Ceea ce a creat, efectiv, haos.
Prețurile au rămas printre cele mai mari din Europa. Așa că industria a avut de suferit.
Marea problemă este că piața nu încurajează investițiile. Păi când statul intră cu bocancii în piață, cine vine să își riște banii? Dacă vine statul și îți scrie mâine, cu pixul pe hârtie, că de la 1,3 lei, kW va costa, nu știu, 1,2 lei sau 1,1 lei, în funcție de cum se trezește politicianul dimineața?”
Cum vrea relația micului antreprenor cu statul? (de la min 01.01.42)
„Românii noștri, când merg în străinătate, reușesc acolo. De ce reușesc? Devin mai deștepți, deodată, când se duc în Marea Britanie sau nu știu, sau în Franța sau în alte țări?
Te-ai aștepta ca mediul de acolo să fie chiar mai competitiv, mai ostil, nu?
Dar, de fapt, în Marea Britanie, cel puțin, reglementările sunt mult mai laxe. Când ești mic, statul te lasă în pace. Crești și abia atunci începi să răspunzi unor rigori.
Și nivelul de taxare poate fi o frână, la început. În Marea Britanie, primii 12.500 GBP (echivalentul a 74.500 lei) pe an nu sunt taxați.
Este o măsură pe care am propus-o și noi, USR, să avem o sumă care să fie ferită de taxe din ceea ce câștigă un om. Am spus noi, la un moment dat, ca acea sumă să fie salariul minim.
La fel, cu micii antreprenori: mai puțină birocrație, mai puține taxe. Crești? Ok, atunci poți să plătești mai mult”.
Cum să luăm pensii de pe urma gazelor din Marea Neagră, după model norvegian (de la min 27.41)
„Succesul în exploatarea gazelor din Marea Neagră ar fi să avem gazul acela scos la suprafață și să ne bucurăm de el, să-l consumăm, să-l valorificăm superior în România.
Eșecul ar fi dacă nu s-ar produce această exploatare de gaze.
În momentul de față știu că lucrările au început. Sunt contractări de furnizori, există acest consorțiu între Romgaz și OMV Petrom. Am mai văzut că mai sunt și diverse interese legitime sau poate unele rusești de blocare a acestor exploatări.
Sigur, eu cred în acest proiect, vă spun sincer, de când am intrat în Parlament, am fost o susținătoare a acestui proiect de lege și chiar România a ratat o oportunitate în 2018, atunci când forma legii care a trecut de Parlament n-a permis exploatarea.
Dacă exploatarea acelor gaze ar fi început în 2019, ne-ar fi prins bine acele gaze, în contextul actualului război de la graniță.
Noi, USR, am venit și cu o viziune asupra a ceea ce urma să se întâmple cu aceste gaze, pe lângă valorificarea lor superioară în sectorul chimic, în industria chimică.
Le-am mai spus un lucru, ca redevențele și impozitele suplimentare care rezultă din aceste exploatări de gaze și după ce ele sunt vândute, evident, să se ducă în pensiile oamenilor pe model norvegian. Am propus chiar un amendament la legea care crea cadrul pentru exploatarea acestor gaze naturale, prin care să meargă într-un pilon de pensie pe modelul pilonului doi. N-a vrut majoritatea (PNL- PSD - n.red.).
1 aprilie 2025: Liberalizăm piața și fugim iarăși, fiecare, după furnizori? (de la min 37.39)
„Păi, eu aș spune că liberalizarea pieței e o falsă problemă.
E ca și cum ne-am întreba: vrem să respectăm legea și cadrul european? Suntem într-o piață unică europeană și trebuie să ne ducem înspre reguli de piață, care spun că prețul se formează la intersecția cererii cu oferta.
Să ne uităm pe alte piețe din România. Să zicem sectorul telecom. Spune politicianul cât plătești abonamentul la telefon? Dacă mi se pare prea mare factura, mă mult la alt furnizor! Tocmai pentru că am această libertate și există concurență și eu vreau să beneficiez de cele mai bune servicii.
Întorcându-mă la piața de energie, da, cred că trebuie să existe o piață concurențială în România astfel încât consumatorul să beneficieze de cele mai bune prețuri.
Și nici nu mi se pare normal ca și directorul și deputatul și nu știu care ministru să aibă energie la prețuri stabilite de stat, ca un om care lucrează pe salariul minim și nu-și poate achita factura.
Ar trebui să avem o lege bună a consumatorului vulnerabil. Ea există, trebuie doar actualizată. Și e timp. Sunt legi care au trecut și în 2 săptămâni.
În baza acestei legi, oamenii care nu-și pot permite să plătească factura la energie din diverse motive să aibă o plasă de siguranță. Că-s vouchere, că-s carduri, cum am mai avut pe fonduri europene... Să ne uităm în alte țări europene să vedem cum se întâmplă lucrurile. În Franța, de pildă, dacă îți scade venitul sub un anumit nivel și îți crește factura, te trezești cu un cec acasă, ca să o poți achita.
(...) Ar fi bine - pe de o parte, pe zona de consumatori mari - să funcționeze și la noi tot ce înseamnă power purchase agreement (PPA), contracte pe termen lung.
Iar pentru consumatorii casnici, să existe o informare, să afle ce înseamnă să-ți alegi furnizorul, unde poți să faci lucrul acesta.
Noi am mai avut și în trecut o piață, în 2017. Când n-a fost așa un mare eveniment trecerea la această piață”.
Cum ar depolitiza companiile de stat (de la min 48.05)
„Știți că s-a creat o nouă structură, AMEPIP, în subordinea căreia s-au dus toate companiile de stat? Din păcate, și AMEPIP e tot politizat. Chiar ne-a spus Comisia Europeană că nu s-au numit pe criterii corecte membrii din conducere.
Avem cel mai mare număr de companii de stat din toată UE. Vreo 1.300 - 1.400. Și ele nu sunt ceva cu care România să se mândrească. Marea majoritate sunt pe pierdere. Marea majoritate sunt niște găuri negre care nu produc valoare în societate, dimpotrivă, mănâncă din resursele din taxele și impozitele oamenilor.
Și atunci, sigur, putem să ne uităm și la partea aceasta de management profesionist și să spunem că va performa compania dacă-i înlocuim pe unii cu alții, la conducere.
Dar adevărul e că n-am prea văzut neapărat exemple de succes.
Chiar și companiile acestea din energie, care sunt cele mai profitabile ... Atenție, ele nu sunt profitabile neapărat că sunt conduse bine. Avem și în aceste companii tot felul de povești cu oameni numiți în consiliile de administrație care n-au absolut nicio legătură cu domeniul energetic, chiar cu niște CV-uri rușinoase.
Nu, companiile acestea o duc bine pentru că sunt pe niște piețe, cvasi-monopoluri sau oligopoluri. Dacă ești singurul jucător pe o piață, cu siguranță vei lua spuma.
Și-atunci, soluția, zic eu, stă mai degrabă în transparentizarea acestor companii. În listarea lor pe bursă. Pentru că asta te duce într-o zonă a rigorii. Compania listată public se comportă diferit.
Altfel, și dacă numești un om cu un CV extraordinar la conducere, unul care a performat în mediul privat, s-ar putea să nu o poată face și în mediul public. Din cauză că dacă totul - ceea ce e dedesubt - e politizat, credeți că îl va asculta cineva? Vă garantez că nu. Au existat cazuri.
Transcriptul interviului a fost realizat cu aplicația Vatis Tech