Fostul preşedinte al Curţii Constituţionale Augustin Zegrean afirmă că decizia CCR privind invalidarea candidaturii Dianei Şoşoacă este una ”excesivă”, susţinând că este ”păcat că s-a dat”, pentru că ”oricând se va pune problema să se analizeze candidatura cuiva va fi invocată această decizie, ori de o parte, ori de cealaltă”.
Zegrean susţine că unele dintre argumentele invocate de CCR sunt chiar ”ridicole”. ”Niciunul dintre motivele care sunt prevăzute în Constituţie şi în legi care ar putea să o împiedice la candidatură nu a fost încălcat sau nu există dovezi că ar fi fost încălcat”, spune fostul preşedinte al CCR.
”Este o decizie excesivă, s-a mers prea departe cu aprecierile. Deciziile Curţii trebuie să fie strict constituţionale şi să aibă în vedere Constituţia, pentru că în România respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie. Asta înseamnă că atât cei care emit legile, cât şi cei care trebuie să le aplice trebuie să le respecte, inclusiv judecătorii Curţii Constituţionale”, a afirmat Augustin Zegrean, marţi seară, într-o intervenţie la TVR Info.
Fostul judecător constituţional a spus că motivarea CCR este una excesivă.
”Motivarea este excesivă, pentru că nu poţi să opreşti candidatura unei persoane pentru că este, să zicem, eurosceptic. Această doamnă reprezintă o parte din populaţia României. Sunt 30-40% din români care la toate sondajele despre Europa votează că nu au încredere în Europa, sunt eurosceptici. Chiar la Parlamentul Europei sunt 70-80 de eurosceptici care şi când se cântă imnul Europei se întorc cu spatele spre tribună şi bat din picioare, deci nu poţi să-i dai afară.
Ea reprezintă un segment din populaţia României, care a votat-o să ajungă la Parlamentul Europei, aceeaşi populaţie ar fi votat-o şi la preşedinţie, deci nu era un pericol atât de mare pentru democraţie cum se susţine în decizia Curţii şi nu pericolul acesta trebuie avut în vedere. Constituţia prevede în ce situaţii un cetăţean român nu poate să candideze la o funcţie în stat”, a argumentat Zegrean.
El a susţinut că, în afara Constituţiei, sunt alte legi care reglementează condiţiile în care o persoană poate candida la funcţia supremă în stat.
”Niciunul dintre motivele care sunt prevăzute în Constituţie şi în legi care ar putea să o împiedice la candidatură nu a fost încălcat sau nu există dovezi că ar fi fost încălcat. Nu a fost condamnată nici pentru că a făcut apologia legionarismului sau a fascismului, sau ce se mai reproşează acolo. Sunt nişte argumente ridicole, că s-a întâlnit cu nişte ziarişti italieni şi a vorbit urât cu ei. Păi asta nu are legătură cu ce vrea ea să facă, să ajungă preşedintele României.
Deci decizia aceasta este excesivă şi păcat că s-a dat, pentru că intră în istoria Curţii Constituţionale, intră în patrimoniul Curţii Constituţionale şi oricând se va pune problema să se analizeze candidatura cuiva va fi invocată această decizie ori de o parte, ori de cealaltă”, a adăugat fostul judecător.