Activele financiare ale românilor, respectiv depozitele, numerarul, obligațiunile, acțiunile și fondurile de investiții pe care le dețin, se ridicau la 30% din PIB la nivelul anului 2023.
Deși procentul este mic chiar și în comparație cu regiunea, acesta pare totuși suficient de consistent încât să putem afirma că aceste economii private ar putea constitui un motor de dezvoltare a economiei românești – dacă structura nu ar fi disproporționat de înclinată către depozite (de care nu mai au nevoie nici măcar băncile).
În România, raportul dintre credite și depozite este de circa 70%, în vreme ce media europeană e peste 100% – cu alte cuvinte, băncile din UE au acordat împrumuturi mari mari decât valoarea economiilor atrase (108,6% în T3 2023).
Poziția ”conservatoare” a României face ca, la nivelul lunii august 2024, băncile locale să fi depus la BNR, zilnic, un surplus de lichiditate de 37,6 miliarde de lei, în scădere considerabilă față de iulie când media zilnică a fost de 45,5 miliarde de lei.
Fostul premier italian Mario Draghi avertiza într-un raport privind competitivitatea europeană că o mare problemă a continentului este transformarea economiilor populației în investiții productive. Respectiv folosirea resurselor financiare existente ale populații pentru finanțarea inovației și creșterea competitivității.
Bani care băltesc vs. bani care produc
După cum reiese din graficul de mai jos, prezentat de Sergiu Manea, CEO BCR în cadrul unei conferințe Curs de Guvernare, – care reprezintă activele financiare raportate la PIB, depozitele sunt cel mai consistent activ financiar al gospodăriilor din România, acestea având o pondere de 21,1% din PIB și de aproape 70% din portofoliul de active selectate.
Pe locul al doilea se află numerarul, potrivit datelor Eurostat, aferente anului 2023, respectiv 2022 pentru Austria și Bulgaria.
Ponderea mare a banilor cash pare să fie un specific regional. În Polonia acesta reprezintă aproape o cincime din activele financiare selectate. Ungurii au o pondere similară a numerarului în total, însă acesta se află abia pe locul patru în clasament, după investițiile în obligațiuni și fonduri.
Față de polonezi, românii se remarcă printr-o pondere ceva mai mare a deținerilor de acțiuni listate în total active selectate (ca pondere în PIB ne bat totuși polonezii, cu 3% față de 2,1%). Și obligațiunile românilor (creditarea statului) le depășesc pe cele ale polonezilor: 1,5% din PIB față de 0,6% din PIB în Polonia.
Pe de altă parte, fondurile de investiții din Polonia au atras resurse de 4,2% din PIB de la populație, de peste trei ori mai mult decât fondurile din România (1,3% din PIB).
Ungurii și italienii își economisesc banii creditându-și statele
Ungurii dețin obligațiuni de 18,3% din PIB, nivel foarte apropiat de cel al depozitelor (18,8% din PIB).
Și italienii au finanțat puternic nevoile statului, obligațiunile reprezentând 20% din PIB.
Citeşte integral analiza despre Zecile de miliarde care băltesc sub economie: 85% din banii românilor sunt depozite bancare și cash – aproape 30% din PIB. O comparație – cum stau celelalte state UE pe Curs de Guvernare