De la aderarea României la Uniunea Europeană, economia românească, dacă ne uităm la convergența reală către media Uniunii Europene, cu excepția crizei din 2008-2009, a fost una dintre cele mai dinamice economii din cadrul Uniunii.
Măsurând convergența reală ca nivelul PIB pe locuitor ajustat cu puterea de cumpărare, evoluția acestui indicator în cazul României a fost spectaculoasă. Astfel, la începutul anilor 2000, când a început procesul de pregătire pentru aderarea la Uniunea Europeană, PIB/locuitor ajustat cu puterea de cumpărare reprezenta doar 27% din media Uniunii Europene. În prezent, acest indicator a ajuns la aproape 80%.
Însă PIB/locuitor ar putea fi chiar mai ridicat decât o arată datele statistice având in vedere migrația din Romania către tarile Uniunii Europene. Romania a înregistrat în ultimii 30 de ani o migrație masiva către tarile dezvoltate. Astfel, efectiv, în Romania ar putea fi o populație mai redusă decât o arată datele statistice, iar atunci dacă raportăm valoarea PIB la o populație mai redusă vom obține o valoare mai mare.
Această convergență rapidă s-a transferat și către salarii. Astfel, conform datelor Eurostat, dacă în anul 2008 salariul mediu în România reprezenta 30% din media Uniunii Europene, în 2020 a ajuns la 65%. Însă, dacă vom exprima salariile în euro, fără să facem nicio ajustare cu nivelul prețurilor, România rămâne încă la coada clasamentului în ceea ce privește nivelul salariului exprimat în euro.
Acest lucru – nivelul redus al salariilor – este menționat și de către OCDE ca unul dintre avantajele competitive ale României.
Această evoluție a salariului net, precum și majorarea continuă a salariului minim pe economie, a condus, în premieră pentru Romania, în anii 2022 și 2023 la o migrație netă pozitivă. Însă o pondere mult mai mare a persoanelor care emigrează din Romania desfășoară o muncă ce presupune o calificare ridicată (şi deci salarii ridicate) comparativ cu persoanele care migrează în România, persoane care se lovesc de o mare barieră – cea lingvistică – și prin urmare au accesul îngreunat la poziții care presupun muncă intelectuală, și deci salarii ridicate.
Dacă analizăm variabilele nominale, de asemenea, România iese în evidenţă în Europa Centrală și de Est.
Astfel, în ceea ce privește cursul de schimb EUR/RON, acesta a înregistrat cea mai redusă volatilitate comparativ cu țările din Europa Centrala și de Est. Ulterior crizei de cont curent prin care a trecut România în anii 2008-2009, cursul valutar a intrat pe un trend de depreciere controlată, de 2-3 puncte procentuale pe an (aproximativ 10 bani, practic în linie cu diferențialul de inflație dintre România și zona euro). Astfel, cursul de schimb real a rămas practic constant și a avut un impact neutru asupra deficitului de cont curent.
În 2022 și 2023, pe fondul ratei ridicate a inflației și a unui deficit comercial ridicat, cauzat în parte și de importul de produse energetice la prețuri ridicate, cursul de schimb a fost utilizat de către banca centrală ca și ancoră anti-inflaționistă.
Cea mai ridicată volatilitate a cursului de schimb, precum și cea mai pronunțată depreciere, a înregistrat-o forintul ungar. Această evoluție a fost cauzată de reducerea credibilității politicilor economice adoptate de Ungaria, de limitarea accesului Ungariei la fondurile europene în contextul nerespectării de către Ungaria a principiilor și reglementărilor Uniunii Europene.
România se remarcă și prin anumiți indicatori de stabilitate financiară.
Astfel, rezervele internaționale ale BNR s-au majorat constant, atingând, la nivelul lunii august 2024, valoarea de peste 63,2 miliarde de euro (spre 20% din PIB). Această rezervă internațională conferă stabilitate și credibilitate leului.
De asemenea, datoria publică, în jur de 52% din PIB, se situează, încă, printre cele scăzute din cadrul Uniunii Europene. Însă acest nivel a rămas în jur de 50%, în contextul înregistrării de deficite bugetare ridicate, cu ajutorul inflației ridicate, care a expandat PIB-ul nominal. Practic datoria publică a fost „plătită” de către consumatori prin inflația ridicată. Însă, în contextul deficitelor bugetare tot mai ridicate și a reducerii ratei inflației, datoria publică se va majora accelerat în următorii ani.
Citeşte integral analiza lui Adrian Codirlașu - Prin ce atrage economia românească pe CentrulPolitic.ro