Jack Chambers, omul care controlează bugetul Irlandei, s-a trezit cu o situație la care visează orice ministru de Finanțe din lume: are în visterie mult mai mulți bani decât poate cheltui. Ce va face cu ei?
Averea Irlandei va crește cu 14,1 miliarde de euro după ce o decizie a Curții Europene de Justiție a impus gigantului american Apple să achite taxele pe profitul global obținut în afara SUA din 2004 până în 2014 și revendicate de filialele Apple în Irlanda.
Această decizie le dă multe bătăi de cap politicienilor și finanțiștilor irlandezi care trebuie să decidă ce vor face cu banii. Unii vor să fie generoși ca să fie pe placul electoratului, alții vor să-i pună deoparte pentru zile negre.
Ministrul de Finanțe va include această sumă colosală în proiectul de buget pe 2025 pe care îl va prezenta parlamentarilor pe 1 octombrie. Adăugarea surplusului la buget ar urma să creeze un excedent bugetar fără precedent, de peste 20 de miliarde de euro – adică mai mult de 3.700 de euro pentru fiecare din cei 5,4 milioane de locuitori, notează Politico.
O plată neașteptat de mare făcută de Apple în luna august a contribuit deja ca estimarea încasărilor din impozitele plătite de corporații să se apropie de 30 de miliarde de euro în acest an. Cu mult peste recordul de 23,6 miliarde de euro din 2023 și de șapte ori mai mult decât acum un deceniu.
Cum s-a trezit Irlanda cu mai mulți bani
S-a ajuns aici în urma eforturilor depuse de Bruxelles și Washington în ultimul deceniu de a forța companiile multinaționale să plătească mai multe taxe. Aceste presiuni au determinat marile firme să se orietenze către Irlanda, care le oferea impozite pe profit mai mici.
În 2015, din cauza presiunilor UE și SUA, Apple a cedat proprietatea sa intelectuală către filialele sale irlandeze. Această mutare a avut un impact atât de mare, încât Irlanda a înregistrat o rată de creștere a bugetului de 32,4% în acel an, un record post-belic european.
Mutarea dreptului de proprietate Apple în Irlanda a generat credite fiscale recurente și a obligat alte unități Apple din afara SUA să plătească drepturi de autor pentru vânzările de dispozitive către "proprietarul" irlandez al tehnologiei, care, la rândul său, a beneficiat de reducerea impozitului pe aceste profituri transferate către Irlanda.
În 2021, pe măsură ce administrația Biden și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică au făcut eforturi comune pentru a forța jurisdicțiile cu impozite scăzute, cum ar fi Irlanda, să-și ridice nivelul de taxare mai aproape de normele internaționale, Dublinul a opus rezistență cât s-a putut și a obținut permisiunea de a limita această creștere la 15%.
Acea schimbare a intrat în vigoare în Irlanda la 1 ianuarie, mărind sumele pe care peste 1.800 de multinaționale, majoritatea americane, le plătesc aici. Nu s-a produs niciun exod al companiilor, conform datelor IDA Ireland, agenția de stat însărcinată să atragă firmele străine, chiar dacă Departamentul de Finanțe și economiștii externi au avertizat despre riscurile dependenței de câțiva angajatori de top din SUA care și-ar putea muta operațiunile în altă parte dacă regulile fiscale se schimbă iar.
Astăzi, Apple este, de departe, cel mai mare contribuabil al Irlandei într-un eșalon superior care include sediile europene ale Microsoft, Google, Meta și X din Dublin, Medtronic din orașul de vest Galway, un hub pentru firmele de dispozitive medicale din SUA și Pfizer, Eli Lilly și Merck. Majoritatea celorlalți producători americani de medicamente s-au grupat în orașul Cork, din sud-vest, care găzduiește și Apple, cu forța sa de muncă irlandeză de 6.000 de oameni.
Care e problema Irlandei
Pentru a câștiga viitoarele alegeri, coaliția de trei partide a primului ministru Simon Harris trebuie să-i convingă pe alegători că va fi generoasă. Cei mai mulți alegători nu vor să audă de prudență, înțelepciune macroeconomică sau economii pentru zile negre.
Multe voci susțin că este nevoie de investiții pentru mai multe locuințe, mai multe servicii medicale, mai multe transporturi publice, mai multe școli, profesori și servicii de îngrijire a copiilor la costuri accesibile, precum și de rețele mai puternice de apă și electricitate, ceea ce reflectă o societate care explodează ca dimensiune și nevoia acumulată.
Îmsă organismul de supraveghere a cheltuielilor guvernului, Consiliul Consultativ Fiscal Irlandez (IFAC), avertizează că statul a injectat deja prea mulți bani într-o economie cu un grad mare de ocupare și cu un nivel record de economii private în bănci. Cheltuielile excesive ale guvernului în ultimele trei bugete au înrăutățit provocările financiare ale cetățenilor, crescând prețurile și adăugând 1.000 de euro la facturile medii ale gospodăriilor, arată IFAC.
Recomandarea Consiliului Consultativ Fiscal este ca guvernul să folosească bugetul pentru a-și onora angajamentul din 2021 privind disciplina fiscală care limitează creșterile anuale ale cheltuielilor la un procent de 5% și pe care guvernul nu l-a respectat niciodată. Dimpotrivă, executivul e gata să introducă pe 1 octombrie cel mai mare pachet de reduceri de taxe și de creștere a cheltuielilor.
Ministrul de finanțe Chambers a anunțat în iulie un buget pe 2025 de 105,4 miliarde de euro, cu 6,9% mai mare decât cel din acest an, invocând nevoia de a suporta creșterea costului de trai.
Potrivit unui oficial guvernamental, cea mai mare parte a celor 14,1 miliarde de euro primite de la Apple, dacă nu toată suma, va ajunge în cele două fonduri suverane nou create ale Irlandei - Future Ireland Fund și Fondul pentru infrastructură, climă și natură - sau într-o altă asociere administrată de Trezorerie, Fondul de investiții strategice din Irlanda. Vor fi finanțate astfel proiecte de capital, îndeosebi în timpul viitoarelor crize economice globale, când profiturile multinaționalelor și sectorul construcțiilor ar putea scădea.
Între risipă și investiția în viitor
Cei care pledează pentru reținere evidențiază problemele cu achizițiile publice, dând ca exemplu noul adăpost pentru biciclete al Parlamentului - care a costat 336.000 de euro și nici măcar nu oprește intrarea apei - până la efortul îndelungat de a construi un nou spital pentru copii în Dublin. Lucrările au început în 2016 și ar fi trebuit să se încheie în 2020, dar termenul a fost amânat pentru 2026. La un cost estimat de 2,2 miliarde de euro, va fi cel mai scump spital din lume, notează Politico.
Alte planuri mult discutate și considerate costisitoare, de la prima linie de metrou a Irlandei până la zeci de turbine eoliene plutitoare din Atlantic, nu au depășit încă faza planificării. Una dintre cele mai importante firme din lume din surse regenerabile offshore, Equinor din Norvegia, s-a retras de pe piața irlandeză invocând birocrația și alte bariere.
Dar cel mai influent economist din țară, David McWilliams, consideră că Irlanda are o abordare prea temătoare și ratează o oportunitate. "Irlanda este o țară cu venituri din prima lume, dar cu infrastructură din lumea a treia", a argumentat el într-o postare pe blogul său, indicând cum ar putea fi cheltuiți banii Apple. Propunerea lui e ca Irlanda să importe experți în inginerie din străinătate, în special din Spania, și să se reclădească din temelii.
În fond, bani sunt cu duiumul, numai că trebuie folosiți inteligent.
T.D.