Economistul Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului Băncii Naţionale a României, atrage atenţia asupra „derapajelor fiscale din anii electorali”, din cauza cărora se ajunge la creşterea deficitului, el susţinând că „aşa ceva nu se întâmplă nicăieri în lumea civilizată”. El atrage atenţia de anul viitor, românii vor trebui să plătească pentru deciziile luate de politicieni în anul 2024, în context electoral.
„De fiecare dată, în prag de alegeri, deficitul bugetar al României creşte. Creşte, şi creşte mult.
Nu se întâmplă nicăieri în lume aşa ceva, sau, mă rog, în lumea civilizată! Nicăieri nu întâmpini, în an electoral, e explozie a cheltuielilor bugetare.
Se produc mici derapaje, se produc mici alunecări, dar nu derapaje de această amploare, cum se întâmplă la noi de fiecare dată.
Şi întrebarea pe care mi-am pus-o este: de ce? Păi cred că răspunsul este: lipsa de cultură economică a electoratului, până la urmă, care nu realizează cât de serioasă este situaţia la care putem ajunge ca urmare a derapajelor fiscale din anii electorali şi această situaţie îi face pe politicieni să fie foarte generoşi”, a declarat Eugen Rădulescu într-o emisiune difuzată sâmbătă de Digi 24, relatează News.ro.
El este de părere că societatea civilă „ar trebui să aibă o reacţie mai promptă şi mai puternică” în faţa acestei realităţi.
Eugen Rădulescu subliniază că din anul următor, deciziile luate în an electoral trebuie decontate.
„Vine un moment în care orice facem trebuie plătit. La anul va trebui să plătim, de la anul trebuie să plătim. Nu cred că plătesc ei, impozitele le plătim noi.
Probabil le plătesc şi ei, câte unii, dar au grijă să nu plătească prea mult pentru că există suficiente reglementări – şi deficitul bugetar la noi de asta e atât de mare, cât este, nu pentru că avem o fiscalitate mică, ci pentru că avem excepţii şi nu ştiu cum naiba excepţiile astea se duc exact acolo. (...)
Din 2025 începem să plătim. Întrebarea care se pune este dacă vom reuşi să o facem într-o manieră onorabilă?
Ce înseamnă o manieră onorabilă? Să avem o scădere de deficit care să fie crezută de pieţe fără să bulverseze economia, asta este marea problemă”, a adăugat Eugen Rădulescu.
Acesta a precizat că afirmaţiile sale nu reprezintă poziţia Băncii Naţionale, fiind opinia sa personală.
Context
Deficitul bugetar a explodat, în an electoral, și se apropie de 7% din PIB, de la 5% cât fusese proiectat pentru 2024, în timp ce estimările pentru creșterea economică scad semnificativ, de la 3,4% la 2,8%.
Potrivit proiectului de rectificare bugetară, publicat de Ministerul Finanțelor, deficitul bugetului general consolidat este de 6,94% din PIB, în creştere cu 1,94 puncte procentuale faţă de programul iniţial, care prevedea un deficit de 5% din PIB.
Cifrele arată o creștere a veniturilor bugetului general consolidat cu 42,67 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile cresc cu 60,106 miliarde de lei, generând un deficit de 122,825 miliarde de lei.
România va intra într-un proces de ajustare fiscal-bugetară, începând din 2025, iar regulile pentru gestionarea finanţelor ţării vor fi mult mai stricte, a anunţat, vineri seara, ministrul Finanţelor Marcel Boloş.
El spune că ar vrea să nu fie și majorări de taxe și impozite pentru mediul de afaceri, dar în acest moment nu poate promite așa ceva.
„Anul viitor va trebui să intrăm într-un proces de ajustare fiscal-bugetară, care trebuie să aibă şi o componentă de restructurare a sistemului de cheltuieli publice, din respect faţă de mediul de afaceri. Nu totul trebuie să fie pe umerii mediului de afaceri.
Nu avem încă stabilite măsurile şi nu le avem definitivate cu Comisia Europeană, este un proces de negociere”, a declarat Boloș.