”România este noul aliat indispensabil al Americii în Europa de Est”, este titlul unui material de opinie apărut în publicaţia americană The Hill sub semnătura unui profesor de ştiinţe politice, specializat în studii europene, la Universitatea din Pittsbugh.
“Când modernizările vor fi finalizate, baza NATO Mihail Kogălniceanu va găzdui peste 10.000 de militari şi familiile acestora şi va acoperi o zonă de dimensiunea Harrisburgului. Dar nu se află în Pennsylvania, ci în Constanţa, România, la Marea Neagră, împreună cu baza Deveselu, condusă de SUA, care găzduieşte un sistem de rachete antibalistice Aegis”, afirmă autorul materialului, a cărui concluzie este că nepoţii celor care după Cel de-al Doilea Război Mondial strigau ”Vin americanii” îi vor putea vedea la Constanţa, odată cu schimbările geopolitice pe care le reprezintă.
”Odată cu războiul care izbucnit în Ucraina şi Orientul Mijlociu şi cu relaţiile instabile cu Turcia , membru NATO , România a devenit noul aliat indispensabil al Americii”, se arată în articolul semnat de profesorul Ronald H. Linden.
După căderea comunismului în 1989, România a acţionat pentru a adera la UE şi NATO. La început, liderii americani şi europeni au sperat într-o relaţie de cooperare cu Rusia lui Boris Elţin, iar unii au fost sceptici cu privire la capacitatea României de a fi un aliat democratic de încredere.
Dar destul de repede, SUA s-au concentrat pe extinderea NATO. Rusia dorea să restrângă influenţa occidentală în Polonia şi Ucraina, dar România deţinea o valoare strategică mai mică. Nici Moscova nu ar putea descrie românii non-slavi ca având rădăcini istorice în „ vechea Rusie ”, notează materialul publicat în The Hill.
După atacurile de la 11 septembrie, viziunea strategică a Americii s-a mutat către Orientul Mijlociu şi sud-vestul Asiei, iar NATO dorea mai mulţi parteneri în lupta împotriva terorismului . Valoarea geopolitică a unei mari ţări pro-occidentale care se învecinează cu Marea Neagră a crescut dramatic. România a contribuit substanţial la forţele multinaţionale din Afganistan – chiar şi- a transportat propriile trupe acolo. Admiterea în NATO a urmat în martie 2004.
După o scurtă lună de miere, Rusia a început să ia măsuri concrete pentru a bloca influenţa occidentală în creştere în vecinătatea sa. Pentru a preveni îndeplinirea promisiunii din 2008 a NATO de aderare pentru Ucraina şi Georgia, Moscova a creat două state în Georgia (Abhazia şi Osetia de Sud) şi a făcut presiuni asupra Ucrainei.
În 2014, în urma revoltelor din Ucraina şi a implicării UE, Rusia a preluat Crimeea şi a sprijinit direct mişcările secesioniste din estul acestei ţări. Noii membri NATO au avut nevoie de puţină imaginaţie pentru a evoca o ameninţare rusă, confirmată de invazia pe scară largă a Ucrainei în 2022.
Set complex de pericole pentru România
Agresiunea Rusiei confruntă România cu un set complex de pericole. La nord, România are acum o graniţă de 330 de mile cu o ţară aflată sub ocupaţie şi în război, remarcă materialul din The Hill. Deşi în partea de vest a Ucrainei au avut loc puţine lupte, regiunile ei de est şi centrală – care se învecinează cu Marea Neagră şi Delta Dunării – au atras în mod periculos atenţia, având în vedere că Rusia încearcă să obstrucţioneze exporturile ucrainene. Dezmembrarea flotei navale ucrainene şi confiscarea Sevastopolului şi a porturilor precum Herson şi Mariupol au pus Rusia într-o poziţie potenţial dominantă în Marea Neagră, comentează autorul materialului din The Hill.
Inversarea acestei situaţii este dificilă, deoarece accesul la Marea Neagră prin strâmtoarea Bosfor este guvernat de Convenţia de la Montreux de dinainte de cel de-al Doilea Război Mondial şi pus în aplicare de Turcia, se arată în articol, care remarcă faptul că, atunci când SUA au încercat să trimită două nave spital mari în Georgia în 2008, Turcia le-a blocat intrarea, în timp ce Rusia nu se confruntă cu astfel de limitări, situaţie care face Marea Neagră „potrivită pentru a-ţi agresa vecinul”.
”Dar ucrainenii au arătat cum dronele şi rachetele cu rază scurtă de acţiune pot egala şansele împotriva unei forţe navale mai mari. Chiar şi fără nave mari, o bază NATO la Marea Neagră în apele de origine ale unei ţări care împărtăşeşte viziunea Washingtonului privind Rusia este un atu strategic major pentru supraveghere şi colectarea de informaţii”, menţionează profesorul Ronald H. Linden.
În ciuda complicaţiilor, România sprijină Ucraina economic. Pe măsură ce Rusia a minat căi maritime, a distrus porturi şi a ameninţat transportul comercial, Kievul s-a îndreptat către România pentru a permite ca porturile sale de la Marea Neagră şi Dunărea să fie folosite pentru exporturi vitale de cereale. Când un acord intermediat de ONU cu Rusia din 2022 a picat. porturile româneşti precum Constanţa au contribuit la reluarea comerţului.
”Acest lucru pune în pericol populaţia României, deoarece bombele ruseşti cad chiar peste graniţă; conflictul armat a afectat economia piscicolă a regiunii Românii susţin ferm aderarea ţării lor la NATO şi sprijinul pentru Ucraina.
În timp ce facilitează tranzitul cerealelor ucrainene, Bucureştiul, în cooperare cu UE, a reuşit să evite opoziţia acerbă a fermierilor locali observată în Polonia şi Ungaria. Nici România nu şi-a stânjenit partenerii americani sau europeni, alunecând către un partid unic, aşa cum sa întâmplat în Polonia şi Ungaria. În 2023, Comisia Europeană a lăudat reforma juridică cuprinzătoare a ţării.
Partidele de centru-stânga (social-democraţi) şi de centru-dreapta (naţionali liberali) şi-au transferat puterea în mod paşnic şi chiar au guvernat împreună pentru o perioadă. La recentele alegeri pentru Parlamentul European, cele două partide au cooperat pentru a stopa ascensiunea Alianţei pentru Unirea Românilor, un partid naţionalist anti-UE, anti-NATO”, se arată în articolul din The Hill.
Cel mai mare pericol - perspectiva unui al doilea Belarus
Articolul mai aminteşte că poziţia României a atras nemulţumirea previzibilă a Moscovei, care a invocat „ameninţările româneşti la adresa Rusiei ”.
”Dar probabil cel mai mare pericol pentru România este perspectiva unui al doilea Belarus, adică a unui vecin dominat de Rusia, în Moldova. Această ţară minusculă, cuprinsă între Ucraina şi România, este deja divizată de Transnistria, o enclavă susţinută de Rusia. Cândva făcea parte din România, aproximativ un sfert din populaţia ţării identifică limba română (nu moldovenească) ca limbă maternă”, notează articolul.
”„Vin americanii!” — „Vin americanii!” — a fost strigătul anticomuniştilor din România imediat după al Doilea Război Mondial. Nu veneau americanii atunci, dar astăzi, nepoţii celor care au strigat acel slogan vor putea vedea pe mulţi dintre ei, în Constanţa — alături de schimbările geopolitice pe care le reprezintă”, conchide articolul.