Sistemul de numire şi demitere a Consiliului de administraţie al serviciului public de radiodifuziune din România rămâne supus influenţei politice, arată raportul pe 2024 al Comisiei Europene privind statul de drept publicat miercuri.
Totodată, Comisia constată că „nu s-au înregistrat progrese în ceea ce priveşte consolidarea independenţei editoriale a serviciilor publice media”.
În plus, se arată în raport, „ameninţările şi cazurile de hărţuire împotriva jurnaliştilor rămân o problemă”.
CNA
CNA este împuternicit să monitorizeze conţinutul editorial al radiodifuzorilor şi să ia măsuri în caz de încălcări ale deciziilor. În 2022, a constatat 63 de presiuni şi a dat 52 de amenzi pentru "încălcarea dispoziţiilor privind asigurarea informării corecte şi a pluralismului".
Opiniile părţilor interesate cu privire la activitatea CNA diferă. Activitatea privind legislaţia secundară pe care CNA o desfăşoară din 2022 este în curs de desfăşurare, iar calendarul exact nu este încă disponibil.
„Deşi informaţiile privind structura acţionariatului societăţilor care deţin licenţe audiovizuale sunt acum publice, pare încă dificil pentru publicul larg să ştie cine deţine, în ultimă instanţă, companiile media din afara sectorului audiovizual. Problemele privind transparenţa proprietăţii mass-media menţionate în Raportul 2023 privind statul de drept rămân”, constată Comisia Europeană.
Prin lege, toate firmele care deţin o licenţă audiovizuală sunt obligate să facă publice unele informaţii de bază cu privire la statutul şi proprietatea postului de televiziune.
Conform raportului, „CNA a publicat informaţii privind structura acţionariatului societăţilor care deţin licenţe audiovizuale, dar nu există încă reglementări specifice privind transparenţa şi concentrarea în afara celor care vizează media audiovizuale. Astfel, este încă dificil pentru publicul larg să ştie cine deţine, în cele din urmă, companiile media din afara sectorului audiovizual”.
Conform Media Pluralism Monitor, pluralitatea furnizorilor de media este în mare pericol (85%). Nu s-au înregistrat progrese în vederea consolidării independenţei editoriale a serviciilor publice de media.
Concluzia Comisiei este că, în general, nu s-a înregistrat niciun progres în ceea ce priveşte recomandarea formulată în raportul din 2023 privind statul de drept.
În ciuda unui cadru juridic solid şi a aplicării de sancţiuni, unele partide politice şi-au sporit finanţarea mass-media private pentru publicitate politică. Această finanţare, care a devenit o parte semnificativă din totalul pieţei de publicitate TV în România, afectează, de asemenea, mass-media online şi locale.
Lipsa de transparenţă la banii din presă
Jurnaliştii relatează că unele partide politice au cheltuit aproximativ 39,3 milioane de lei (8 milioane de euro) în 2022 pe conţinutul audiovizual electoral prezentat publicului drept conţinut jurnalistic şi nu ca publicitate şi că o sumă similară sau mai mare ar fi fost cheltuită în 2023, în principal prin intermediul site-urilor web ale posturilor de televiziune.
Legea audiovizualului interzice sponsorizarea programelor de ştiri şi actualităţi, în timp ce codul de reglementare a conţinutului audiovizual interzice publicitatea, pozitivă sau negativă, în legătură cu partidele politice, politicienii, mesajele politice, cu excepţia perioadelor de campanie electorală. Deşi CNA a impus amenzi pentru nerespectarea acestor reglementări, acestea nu par să aibă efect.
Legea privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale stabileşte principiul transparenţei veniturilor şi cheltuielilor şi prevede că cheltuielile legate de campaniile electorale trebuie să fie notificate Autorităţii Electorale Permanente.
Părţile interesate raportează că unele partide politice implicate în această finanţare invocă clauzele de confidenţialitate din contractele comerciale pe care le încheie cu societăţi intermediare sau direct cu societăţi media pentru a nu dezvălui de ce direcţionează bani către aceste media.
Potrivit părţilor interesate, proiectul de lege pentru reformarea legii privind finanţarea partidelor politice, aflat în curs de examinare în Parlament, nu ar rezolva lipsa de transparenţă cu privire la modul în care partidele politice direcţionează bani către mass-media.
Potrivit raportului, nu au existat îmbunătăţiri semnificative ale cadrului juridic privind accesul la informaţii.
Amenințări împotriva jurnaliștilor
Ameninţările şi cazurile de hărţuire împotriva jurnaliştilor rămân o problemă şi presiunile comerciale şi politice asupra independenţei editoriale afectează activitatea jurnaliştilor.
Platforma Consiliului Europei pentru promovarea protecţiei jurnalismului şi a siguranţei jurnaliştilor înregistrează 13 alerte active în total.
România a răspuns la 12 alerte, iar progrese au fost înregistrate în două dintre acestea. Jurnaliştii relatează că procesele strategice împotriva participării publice (SLAPPs) rămân o problemă, deşi datele sunt puţine.
Raportul a menţionat şi cazul jurnalistei Emilia Şercan. „În campania de defăimare împotriva unui jurnalist de investigaţie, menţionată în raportul din 2023 privind statul de drept, Parchetul a închis ancheta în noiembrie 2023, argumentând că "infracţiunile" - inclusiv publicarea de fotografii private furate şi presupusa divulgare a probelor deţinute de poliţie - "nu erau prevăzute de legea penală”.
Organizaţiile internaţionale de presă au criticat această decizie, împotriva căreia jurnalistul a făcut apel”.