Zile naționale și internaționale: care sunt principalele sărbători și obiceiuri sărbătorite de români

Zilele naționale și internaționale reprezintă momente speciale în calendarul global, în care comunitățile din întreaga lume celebrează și comemorează evenimente, valori sau idei importante pentru societate. Aceste zile sunt marcate de obicei prin diferite activități, evenimente și ceremonii care reflectă semnificația și importanța lor pentru respectiva comunitate.

Prin urmare, importanța acestor zile este profundă și transcende granițele geografice, având un impact semnificativ asupra culturii și, în același timp, a fiecărui individ în parte. De asemenea, ele oferă oportunitatea de a celebra și aprecia valorile personale și colective, de a dezvolta un sentiment de apartenență la o comunitate mai largă și de a fi parte din mișcări de schimbare și progres. În ansamblu, aceste zile sunt importante mai ales pentru că oferă oportunități de învățare și sensibilizare, încurajând indivizii să exploreze noi perspective și să își aducă contribuția la schimbare, amintindu-le că fac parte din ceva mult mai mare.

1. Zile naționale și internaționale – ce semnifică acestea, de ce le sărbătorim și care este calendarul în România

Zilele naționale și internaționale reprezintă momente speciale în calendarul mondial, în care comunitățile și națiunile sărbătoresc evenimente sau cauze cu semnificație profundă. În esență, acestea reprezintă două categorii distincte de sărbători cu semnificații și obiective diferite. Zilele Naționale marchează momente importante din istoria și cultura unei țări sau națiuni, fiind o ocazie de a celebra identitatea națională și valorile specifice unei comunități. În schimb, Zilele Internaționale sunt destinate conștientizării și acțiunii globale asupra unor probleme precum drepturile omului, mediu, sănătate sau pacea mondială. Ele au un caracter universal și încurajează colaborarea la nivel mondial pentru a adresa problemele cu care se confruntă omenirea. În ambele cazuri, sărbătorind aceste zile, oamenii își arată atașamentul față de identitatea națională sau față de binele comun al întregii planete.

În ceea ce privește calendarul de zile naționale și internaționale, din punct de vedere legal, România recunoaște peste 51 de zile de sărbătoare în calendarul său, dar doar o parte dintre acestea sunt considerate zile nelucrătoare, adică zile în care majoritatea oamenilor sunt liberi de la muncă. Astfel, procentual, aproximativ 14% din zilele unui an sunt desemnate ca sărbători în România, aducând cu sine o varietate de evenimente și manifestări culturale, sociale sau religioase. Desigur că la acestea se adaugă și zilele recunoscute la nivel internațional sau mondial drept zile de sărbătoare.

Cu toate acestea, conform prevederilor din Codul Muncii, angajații beneficiază de un total de 15 zile libere pe an cu ocazia acestor sărbători. Aceste zile libere sunt distribuite în mod specific, incluzând două zile pentru Anul Nou, Rusalii și Crăciun, trei zile pentru Paște (care cuprind Vinerea Mare, Duminica Paștelui și Lunea Luminată), precum și câte o zi pentru alte sărbători importante, cum ar fi Ziua Copilului, Adormirea Maicii Domnului, Ziua Unirii Principatelor Române, Ziua Internațională a Muncii, Sfântul Andrei și Ziua Națională a României.

2. Care sunt principalele zile naționale din România

România are o serie de zile naționale importante care marchează momente semnificative din istoria și cultura sa bogată. Iată câteva dintre cele mai notabile zile naționale din România:

• Ziua Unirii Principatelor Române (24 ianuarie): Această zi marchează unirea Moldovei cu Țara Românească în 1859, un pas important în formarea României moderne.
• Ziua Independenței României (9 mai): Aceasta comemorează proclamarea independenței României față de Imperiul Otoman în 1877.
• Ziua Națională a României (1 decembrie): Aceasta este cea mai importantă zi națională din România, care celebrează Unirea Transilvaniei cu România în 1918.
• Ziua Drapelului Național (26 iunie): Această zi este dedicată drapelului național al României și aduce un omagiu tricolorului românesc.
• Ziua Limbii Române (31 august): A fost stabilită în onoarea marelui poet Mihai Eminescu, care este considerat unul dintre cei mai importanți reprezentanți ai literaturii române și, de asemenea, un promotor al limbii române ca limbă literară modernă.
• Ziua Marii Uniri (și 1 decembrie): Această zi este, de asemenea, dedicată Unirii Transilvaniei cu România și este una dintre cele mai importante sărbători naționale din țară.

Acestea sunt doar câteva dintre sărbătorile importante sărbătorite în România pe parcursul unui an. Există și multe alte sărbători locale și regionale, precum și multe alte sărbători religioase, care pot varia de la o comunitate la alta.

3. Zile naționale în România – care este istoria din spatele acestor zile

Printre toate zilele naționale pe care România le celebrează anual, există trei care ocupă un loc cu adevărat special în inimile și în istoria acestei țări. Mai exact, ziua în care se sărbătorește Unirea Mică, ziua în care România și-a proclamat independența și ziua în care s-a înfăptuit Unirea Mare. Aceste sărbători naționale nu sunt doar simple date în calendar; ele reprezintă mărturii ale momentelor semnificative care au jucat un rol esențial în formarea și consolidarea României moderne. Prin urmare, cunoașterea istoriei care se ascunde în spatele acestor zile este cu adevărat valoroasă pentru fiecare român. Iată câteva date importante în acest sens:

1. Ziua Unirii Principatelor Române (24 ianuarie): Această sărbătoare este legată de unirea Moldovei și Țării Românești sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza. În 1859, prin alegeri separate, dar similare în cele două principate, Alexandru Ioan Cuza a fost ales ca domn în Moldova la 5 ianuarie și în Țara Românească la 24 ianuarie. Acest act a deschis calea pentru unirea celor două principate românești, care a fost oficializată în 1862 sub numele "Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești". Această unire a fost un pas semnificativ în procesul de formare a României moderne.

2. Ziua Independenței României (9 mai): Această sărbătoare comemorează proclamarea independenței României față de Imperiul Otoman. În 1877, în contextul Războiului de Independență al României, țara a luptat pentru a-și câștiga independența față de dominația otomană. La 9 mai 1877, Parlamentul României a adoptat un act care proclama independența, iar această dată a devenit simbolică pentru suveranitatea națională. Independența a fost recunoscută oficial în 1878 prin Tratatul de la Berlin.

3. Ziua Națională a României (1 decembrie): Această sărbătoare este cea mai importantă zi națională din România și marchează un moment istoric semnificativ. La 1 decembrie 1918, în timpul Adunării Naționale de la Alba Iulia, liderii români din Transilvania au proclamat unirea provinciei cu România. Acest act a dus la formarea României Mari, care a inclus majoritatea teritoriilor locuite de români sub același stat. Ziua de 1 decembrie este un simbol al unității naționale și al aspirațiilor pentru independență și libertate, reprezentând momentul de vârf al luptei pentru unirea tuturor românilor într-un singur stat. Această zi este marcată prin parade militare, evenimente culturale și discursuri publice. Steagurile tricolore ale României sunt prezente peste tot, iar oamenii participă la evenimente patriotice și ceremonii de depunere de coroane la mormintele eroilor naționali.

Aceste trei sărbători naționale reprezintă capitole importante în istoria României, fiecare marcând momente semnificative în procesul de formare și consolidare a statului român modern. Ele reflectă lupta pentru independență, unitatea națională și aspirațiile pentru libertate și autodeterminare ale poporului român.

4. Nume de sărbători naționale populare – cum au fost adoptate, de unde sunt împrumutate și ce obiceiuri există

Sărbătorile naționale din România au adesea denumiri care reflectă semnificația și originea lor. Multe dintre aceste nume de sărbători provin din istoria și cultura românească, dar și din influențe străine. Iată câteva exemple de sărbători naționale populare printre români:

• Ziua Mărțișorului (1 martie) - Mărțișorul este o sărbătoare tradițională românească în care oamenii își oferă mărțișoare (mici brelocuri sau broșe) pentru a celebra venirea primăverii. Aceasta este o tradiție românească veche, cu origini care datează din timpuri străvechi, înainte de creștinarea României. Se crede că acest simbol are origini dacice și este asociat cu celebrarea venirii primăverii. Sărbătoarea a fost transmisă din generație în generație și a devenit parte integrantă a culturii românești.

• Ziua Femeii (8 martie) - Această sărbătoare, cunoscută sub numele de "Ziua Internațională a Femeii," are origini internaționale și a fost adoptată în România în timpul perioadei comuniste. Ea își propune să celebreze și să recunoască contribuția femeilor la societate și să promoveze drepturile femeilor. De-a lungul anilor, a devenit o sărbătoare populară în România, cu obiceiuri precum oferirea de flori și cadouri femeilor.
• Dragobetele (24 februarie) - Chiar dacă nu este recunoscută oficial ca sărbătoare de stat, ziua de Dragobete rămâne o tradiție importantă în cultura românească, având origini străvechi în mitologia românească. În această zi, tradițiile variază în funcție de regiune, dar au în comun ideea de a celebra dragostea și de a marca sosirea primăverii. Tinerii se adună în natură pentru a participa la diverse activități, jocuri și competiții, toate având legătură cu iubirea și prietenia.
• Paștele (data variază în funcție de calendarul ortodox) - Paștele este sărbătoarea creștină a învierii lui Isus Hristos și are rădăcini în creștinism. În România, Paștele este sărbătorit conform calendarului ortodox și include tradiții specifice legate de pregătirea și consumul de alimente tradiționale precum ouă roșii și cozonaci. Conform tradiției, românii se adună în noaptea de Paște și se îndreaptă către Biserică pentru a participa la slujba de înviere. La miezul nopții, lumânările sunt aprinse, iar credincioșii ascultă slujba religioasă oficiată de preot. După momentul sacru al Învierii, toți cei prezenți înconjoară biserica, purtând lumina într-un gest simbolic de bucurie și sărbătoare, marcând astfel triumful lui Iisus Hristos asupra morții. 

De asemenea, în cursul zilei următoare, oamenii se adună în familie pentru a lua parte la un prânz festiv. Un element central al mesei pascale este cozonacul, un tip specific de pâine îmbogățită cu fructe și nuci. Totodată, oul roșu, simbol al învierii, este prezent pe masă și obiceiul spune că trebuie să fie ciocnit într-un joc prietenos, unde câștigătorul este cel ale cărui ouă nu se sparg. Este, de asemenea, momentul în care oamenii se salută cu expresia "Hristos a înviat!", iar răspunsul este "Adevărat a înviat!", semnificând bucuria și speranța aduse de Paște.

• Ziua Muncii (1 mai) - Ziua Muncii este sărbătorită cu excursii, picnicuri și evenimente în aer liber pentru a marca contribuția muncitorilor la societate.
• Ziua Copilului (1 iunie) - Această sărbătoare este cunoscută drept "Ziua Internațională a Copilului" și a fost adoptată în România pentru a celebra drepturile și bunăstarea copiilor. Este o zi dedicată jocurilor, distracției și activităților pentru copii, iar în țară, de obicei, școlile organizează evenimente speciale.

• Valentine's Day (14 februarie) - Cunoscută și sub numele de "Ziua Îndrăgostiților", această sărbătoare a fost adusă în România din cultura occidentală și este dedicată exprimării iubirii și afecțiunii între cupluri. Mulți români sărbătoresc această zi printr-o schimbare de cadouri, mesaje romantice și cina la lumina lumânărilor.
• Halloween (31 octombrie) - Halloween-ul este o sărbătoare importată din cultura americană și a câștigat popularitate în România în ultimii ani, mai ales în rândul tinerilor. Oamenii se costumează în personaje înfricoșătoare, decorează casele cu dovleci sculptați și participă la petreceri tematice.
• Crăciunul (25 și 26 decembrie) - Crăciunul este sărbătorit în România cu mese festive, colinde, daruri și alte tradiții specifice acestei perioade. Tradițional, de Crăciun se obișnuiește să se colinde, iar colindătorii primesc daruri în schimbul cântecelor lor. Un alt obicei popular este cel al măștilor adesea practicat și de Bobotează, când oamenii se îmbracă în costume de mascați și merg prin sate pentru a alunga spiritele rele și a aduce prosperitatea în noul an.

Acestea sunt câteva dintre principalele zile naționale și sărbători din România. Există și alte sărbători locale și religioase, dar cele de mai sus sunt cele mai semnificative la nivel național și internațional pe care le sărbătoresc cel mai des românii. În plus, fiecare sărbătoare națională este însoțită de tradiții și obiceiuri specifice, reflectând istoria, cultura și identitatea țării. 

5. Cum apar zilele de sărbători naționale și de ce merită să le păstrăm

Zilele de sărbătoare națională în România sunt stabilite oficial prin lege sau prin decret prezidențial. Ele reflectă momente definitorii din istoria țării sau din contextul internațional, și sunt semnificative pentru identitatea națională. Aceste zile sunt un prilej de a comemora luptele, realizările și sacrificiile trecute, precum și de a celebra valorile fundamentale ale democrației, libertății și solidarității.

De asemenea, păstrarea acestor zile naționale este esențială pentru a aminti generațiilor viitoare de rădăcinile lor, pentru a celebra moștenirea culturală și istorică bogată a României și pentru a sublinia importanța unității într-o lume în continuă schimbare. Aceste zile oferă oportunitatea de a reflecta asupra identității naționale și asupra modului în care trecutul influențează prezentul și viitorul României.

În concluzie, cultura și tradițiile României sunt diversificate și extrem de bogate, cu rădăcini adânc înrădăcinate în istoria și identitatea națională a acestei țări. Zilele naționale, sărbătorile religioase și tradițiile locale reprezintă pietre de temelie ale acestei moșteniri culturale, oferind oamenilor oportunități de a comemora, de a celebra și de a se conecta cu trecutul, valorile și comunitatea lor. În cele din urmă, într-o lume în continuă schimbare, menținerea și încurajarea acestor tradiții și sărbători devine esențială pentru conservarea autenticității și a identității naționale.