Reșița – ”s-a terminat sfârșitul”

toader.paun
Jurnalist, Consultant digital
Toader Păun este un jurnalist cu peste 20 de ani de experiență în radio, presa scrisă și online. A participat la transformarea digitală a unor importante stații de radio private, dar și la introducerea televiziunii publice în social media și accelerarea deschiderii către noile tehnologii digitale. În ultimii ani a fost realizatorul unor emisiuni radio populare de la Europa FM, post de radio al cărui director de programe a fost până în martie 2022. Coordonează, în prezent, dezvoltarea digitală a singurei platforme românești de combatere a fake news și a dezinformărilor, Veridica.ro, care are o echipă activă în statele din Europa Centrală și de Est. Este directorul de comunicare al agenției Zaga Brand, inclusă de revista BrandMarketing în topul celor mai creative și active companii în zona digitală din România. Pasionat de călătorii, oamenii cu povești capabile să-I inspire și pe alții, Toader Păun scrie și pe platforma proprie – demilioane.ro.

Fascinant pe drumul care leagă România din Nord la Sud este cum poți să treci de la rural la urban, de la câmpie la deal și munte și cum poți să trăiești o mulțime de experiențe noi într-un timp atât de scurt. Și mai fascinant este cum se simte în unele locuri că includerea într-un traseu cultural impulsionează inițiativele turistice și face comunitățile să simtă că sunt parte din ceva mai mare, important, iar gândirea ”doar acum” este înlocuită de  ”acum pentru mâine”. 

”S-a terminat sfârșitul” este ceea ce remarca artistul Nicolae Comănescu atunci când a ajuns la Reșița. Este ceea ce poate remarca oricine știe puțin din istoria orașului și ajunge azi să-l viziteze. I se mai spune ”orașul de foc”, dar și orașul de pe Bârzava. Ambele nickname-uri sunt avantaje de care reșițenii învață să profite pentru a asigura viitorul orașului. 

În ”Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica”, sâmbătă, am căutat să adăugăm povești din cel mai vechi centru siderurgic al României. Trecutul orașului devine patrimoniu industrial, acum pus în valoare prin activări culturale. 

Via Transilvanica trece fix prin centrul orașului Reșița și îl înțeapă apoi, cu o nouă bornă, la aproximativ  300 de metri de hala Minda, spațiul pentru sculptură monumentală și gazdă a evenimentelor ample din oraș.

Centrul civic este recent modernizat și dincolo de aspectul îngrijit și de nou al mobilierului este frapantă introducerea artei pe pereții clădirilor. Galeriile între patru pereți sunt depășite acum de galeriile de artă pe pereți, iar multe blocuri din Reșița te fac să zâmbești, să te gândești și să remarci cum arta umblă în libertate.

Istoric, localitatea este atestată din secolul al XV-lea cu numele de Rechyoka și Rechycha. Arhivele menționează că pe 3 iulie 1771 aici este locul de întemeiere a celui mai vechi și important centru metalurgic de pe continent. Odată cu nașterea uzinelor, se pun bazele Reșiței industriale. În urmă cu 150 de ani, de aici a venit prima locomotivă cu aburi din România. Realizată la Reșița, ea poartă numele Retziza inscripționat pe ea, cel sub care era cunoscută atunci localitatea. Poate să fie admirată la Muzeul locomotivelor cu abur din Reșița, în zona Triaj. Locomotivele de aici au fost încadrate în categoria ”Tezaur”, pot fi admirate în aer liber, fără taxă, iar de patru ani au fost restaurate și arată ca noi. 

În capătul opus al orașului, în hale dezafectate se fac planuri pentru un centru cultural. Până atunci, în fața halelor Minda stau expuse mai multe creații în metal. „ReMetal 2021”, programul Primăriei Reșița de regenerare urbană prin industrii creative, a adus aici lucrările de sculptură monumentală în metal proiectate de artiștii Doru Covrig, Roman Cotoșman, Constantin Flondor, Ingo Glass, Peter Jecza și Aurel Vlad. Ele sunt expuse la exterior. Cum va arăta interiorul se vede doar în randările de pe pânzele care stau întinse pe fațada halei. 

Dar până la viitorul din proiecte, aici pare că sunt încă mulți care nu sunt conștienți de ce este valoros în oraș și mai ales de ce este nou. Nu e simplu când totul este sub umbra furnalelor.

Monumentul Eroilor Neamului din Reșita a fost îmbrăcat pe jumătate cu saci cu nisip într-o intervenție a artistului Nicolae Comănescu, inspirat de monumentele înconjurate prin același procedeu de către ucrainieni, odată cu începerea războului. Mișcarea a creat agitație în oraș și tabere, cu contenstatari și susținători, dar și cu o constatare care rezumă perfect de ce este uneori nevoie să vină cineva din afară pentru a-ți arăta ce ai înauntru: „Începând să-l acopăr, am început de fapt să îl descoper pentru trecători”, ar fi spus Comănescu despre monument.

Nimeni nu poate conchide mai bine de atât relația cu întreaga descoperire reșițeană. Sâmbătă, la inițiativa Cronicari Digitali, în proiectul ”50:100:150 RE: member, RE: connect, RE: discover”, peste 20 de influenceri și jurnaliști au luat la pas orașul pentru a povesti despre el.

În mai puțin de un weekend au ajuns la peste 100.000 de persoane în social media, semn că azi este important să faci digital storytelling. Adică să ajuți oamenii să descopere locurile, obiectele, obiceiurile și orice ar mai fi de descoperit cu ajutorul unor povești care să le trezească cuciozitatea, dar mai ales să fie ancorate în modul în care își caută aceste informații. Iar ghidurile de turism se fac azi cu ajutorul unor stories și postări pe Facebook și Instagram legate prin hashtags. Pentru Reșița, cheia de urmărire ar fi #DiscoverResita și #CronicariDigitali.  

Oricine caută să înțeleagă trecutul industrial al Reșiței o poate face în expoziția de fotografie deschisă la ”Salonul de Artă și Industie”, aflat chiar lângă Liceul Teoretic Diaconovici Tietz.

Iar dacă trecutul se vede în poze, viitorul apocaliptic s-ar putea reflecta în instalațiile abandonate ale Reșiței, asta dacă nu își urmează parcursul de transformare artistică în care unele au intrat. Pentru o imaginație bogată…sau doar un privitor de filme… Reșița oferă în zona industrială cadrul perfect al unor filme care prezintă viața după ce dispar ultimii oameni, vin zombie sau au loc catastrofe.

Patrimoniul industrial al orașului este însă și cârligul care ar putea determina o vzită la pas pentru a căuta să-l descoperi și înțelegi. Tot la pas, în Reșița, aproape din orice punct al orașului, poți începe o călătărie pe Dealul Crucii, din mijlocul orașului. Traseele amintesc de cele de munte, sunt unele mai grele și unele extreme, dar în capăt oferă șansa unor puncte de belvedere care rezumă dintr-o privire atât orașul vechi, cât și pe cel nou.

După oprirea prelungită la Reșița, ”Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica” continuă cel mai amplu proiect de storyteling digital dedicat comunităților locale. Experiențele și descoperirile jurnaliștilor și creatorilor de conținut pot fi urmărite cu ajutorul #cronicaridigitali.

Cronicari Digitali, platforma culturală creată de Zaga Brand și Asociația HUMART, alături de Raiffeisen Bank România adună poveștile în Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica cu susținerea TRUST MOTORS, partener de mobilitate, GO PRO, partener de video storytelling și al partenerilor media Rock FM, SpotMedia, Dilema Veche și PressOne. 


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇