Sezonul estival atrage din ce în ce mai mulți turiști pe litoral și am văzut tot mai multe tragedii în ultima perioadă, pentru că încă puțini cunosc pericolul care pândește în apropierea plajelor. Un profesor universitar atrage atenția asupra curenților rip care trag rapid oamenii în larg și produc multe decese în fiecare an.
Florin Tătui, profesor la Facultatea de Geografie a Universității din București, explică într-un videoclip din seria „Doza de Știință” cum se formează curenții rip, cum recunoaștem zonele periculoase și ce putem face dacă suntem trași în larg, relatează Edupedu.ro.
Acești curenți se formează în anumite condiții specifice, printr-o combinație de relief subacvatic și de hidrodinamică, de comportament al valurilor.
"Cum se formează mai exact: în condițiile în care valurile se sparg, deci atunci când avem, să spunem, o furtună ușoară, în care turiștii pot să intre în apă, deci nu este arborat steagul roșu al salvamarilor, ci un steag roșu galben, valurile creează un anumit gradient de presiune care este orientat către larg.
Iar acest gradient practic se descarcă către mare, în zona cu cea mai mică rezistență și de cele mai multe ori zona aceasta cu cea mai mică rezistență este reprezentată de anumite breșe, anumite canale de scurgere în morfologia submersă, în relieful submers", explică profesorul.
Curenții rip de pe plajele românești ale Mării Negre sunt destul de puternici. Conform măsurătorilor experților, aceștia pot dezvolta viteze medii de aproximativ 0,4 – 0,5 metri pe secundă, cu viteze maxime instantanee de 1,5 – 1,6 m pe secundă.
"Ca să putem face o comparație, de exemplu, un înotător obișnuit cu experiență înoată cam cu 0,8 metri pe secundă, un înotător olimpic cu aproximativ doi-trei metri pe secundă, iar viteza de curgere a apei într-un râu de munte este de aproximativ 1-2 metri pe secundă, deci practic a înota împotriva unui astfel de curent e ca și cum ai încerca să înoți într-un râu de munte în amonte. Practic, nu ai nicio șansă să înaintezi", explică Florin Tătui.
Lățimea curenților rip care se dezvoltă pe plajele românești ale Mării Negre este, în medie, de aproximativ 20-30 metri, dar aceștia pot ajunge și până la 60-70 metri lățime. "Curenții se dezvoltă până la distanțe maxime măsurate de noi undeva 150 de metri față de linia apei, până la adâncimi de aproximativ 3-3,5 metri", detaliază profesorul universitar.
Lista plajelor în care se produc curenții rip
Cele mai multe sectoare de plajă cu risc ridicat de formare a curenților se află între Năvodari și Vama Veche.
"Printr-o analiză complexă de recunoaștere a modelelor de formare a acestor curenți rip, pe baza imaginilor satelitare de mare rezoluție, noi am ajuns la concluzia că din aproximativ 34 de sectoare de plajă analizate, între Năvodari și Vama veche, totalizând aproximativ 40 km de țărm, aproximativ 55% din aceste plaje sunt afectate frecvent de curenții rip, în timp ce aproximativ 19% sunt afectate uneori de formarea acestor curenți.
Deci practic putem spune că aproximativ două treimi din sectoarele de plajă între Năvodari și Vama veche sunt afectate într-un fel sau altul de prezența și de dezvoltarea acestor curenți", spune Florin Tătui.
"Sectoarele de plajă cele mai afectate de dezvoltarea curenților rip pe țărmul românesc al Mării Negre sunt reprezentate de plaja Eforie Nord, unde ne aflăm și noi în prezent, de plaja Costinești, de sectorul II, de sectorul Jupiter – Venus și de bariera din sectorul Saturn. Din păcate, în medie, în fiecare an, pe plajele românești ale Mării Negre, aproximativ 30 de persoane decedează din cauza înecului provocat de acești curenți rip și, mai mult decât atât, sute de persoane sunt salvate în fiecare sezon estival de către salvamari din acești curenți rip", subliniază el.
Curenții rip sunt prezenți pe multe plaje în fiecare zi a anului, dar de regulă sunt destul de lenți pentru a prezenta vreun pericol pentru cei care intră în mare. Totuși, în anumite condiții (valuri, maree și forma plajelor), aceștia pot căpăta viteze periculoase, menționeză Administrația Națională Oceanică și Atmosferică din Statele Unite (NOOA).
Unde se formează curenții rip
De obicei, aceștia se formează în puncte joase sau între bancurile de nisip vălurite, precum și în apropierea unor structuri precum grotele subacvatice, digurile și cheiurile. Curenții rip pot apărea pe orice plajă cu valuri care se sparg. Fenomenul este prezent în preajma coastelor de Est și de Vest ale Statelor Unite, precum și lângă țărmul Marilor Lacuri din SUA.
Curenții rip pot trage în larg chiar și cel mai experimentat înotător, dar fac cele mai multe victime în rândurile celor care nu știu să înoate bine. Acest pericol ascuns ucide aproximativ 100 de persoane în fiecare an, iar salvamarii scot anual din apă zeci de mii de oameni trași în larg, potrivit agenției guvernamentale americane National Ocean Service.
Oamenii se îneacă atunci când sunt trași în larg și nu reușesc să se mențină la suprafața apei și să înoate spre țărm din cauza unei combinații de frică, panică, oboseală sau lipsa abilităților de înot.
NOOA prezintă și o serie de sfaturi utile despre curenții rip:
Cum identifici un curent rip:
Semnele prezenței sale sunt foarte subtile și dificil de identificat pentru o persoană obișnuită care merge la plajă. Caută aceste indicii:
- zone cu apă agitată.
- zone cu o culoare diferită a apei.
- linii de spumă, alge marine sau resturi care se deplasează constant spre larg.
- zone în care linia valurilor se rupe.
- țineți cont că doar unul, toate sau niciunul dintre aceste indicii pot fi vizibile.
Cum pot fi evitate problemele provocate de curenții rip:
- învață să înoți.
- nu înoata niciodată singur.
- înoată în preajma unui salvamar.
- ține cont de semnele, steagurile și indicațiile salvamarilor de pe plajă.
- vorbește cu salvamarul despre condițiile de înot înainte de a intra în apă.
- fii atent: pleacă întotdeauna de la premisa că există curenți rip, chiar dacă nu-i observi.
- dacă ai dubii, nu intra în apă.
Ce poți face dacă ești prins de curent:
- încearcă să rămâi calm pentru a-ți conserva energia.
- nu te lupta cu curentul, nu încerca să înoți contra acestuia.
- imaginează-ți o bandă de alergare pe care nu poți s-o oprești - trebuie să treci pe marginea ei.
- caută să ajungi la marginea lui urmând o direcție paralelă cu țărmul.
- când ieși din curent, înoată și îndreaptă-te dinspre curent spre mal.
- dacă nu reușești, încearcă să plutești și să calci cu calm apa. Forța curentului va trece pe sub tine, apoi poți să înoți spre țărm.
- dacă simți în orice moment că nu reușești să ajungi la mal, ateage atenția: stai cu fața spre țărm, ridică și agită brațele, strigă după ajutor.
Ce pot face cei care văd pe cineva tras în larg:
- mulți cad la rândul lor victime încercând să ajute pe cineva. Nu sări în apă dacă nu ești un înotător bun și mai ales dacă ești singur.
- cere imediat ajutorul unui salvamar.
- dacă nu găsești vreunul, sună la 112.
- aruncă-i victimei un obiect plutitor - o vestă de salvare, un colac sau o minge.
- explică-i să-și păstreze calmul și să plutească în paralel cu țărmul.