În orice loc care pare ireal de frumos, primul gând este că acolo Cel de Sus a pus ceva mai mult efort și timp. Așa că probabil ești mai aproape de el. Firesc. La fel de firesc este să simți că pe ViaTransilvanica mergi cu Domnul.
Pe lângă bunătatea pe care o găsești în punctele de pe traseu, descoperi că România are multe locuri binecuvântate. Nu ca în manualele de școală în care scrie ”avem cea mai frumoasă țară”. Deloc! Avem locuri frumoase, da. Mulțe țări au. Unele au șansa și de oameni buni care să le protejeze și să te ajute să ajungi la ele. Altele au parte de oameni care caută să ducă fructe de mare în meniuri la munte. Cu alte cuvinte, să aducă ceea ce lor li se pare cool în niște locuri care sunt deja cool fix așa cum sunt. Fără artificii. Fără prea multe intervenții.
Pe drumul care unește ViaTransilvanica, fiecare pas aduce noi descoperiri care să te surprindă. În Terra Dacica ajungi în fața unei dileme. Spre ce fel de descoperiri să-ți îndrepți pașii? Poți călători în timp până în lumi dispărute acum 70 de milioane de ani și să te trezești printre dinozauri. Să-l saluți, de exemplu, pe Balaurul Bondoc. Muşchii foarte puternici ai membrelor posterioare şi ghearele excelente pentru a înşfăca şi a sfâşia hrana au făcut cercetătorii să declare dinozaurul drept cel mai teribil prădător de uscat de acum 70 de milioane de ani. O reconstituire a lui, așa cum cred specialiștii că ar fi arătat, este în Casa Geoparcului Internațional UNESCO Țara Hațegului.
Poți porni pe drumuri către o istorie ceva mai recentă, printre cetăți, biserici și construcții strâns legate de istoria noastră, încă din perioada dacilor și a romanilor. Sau poți să bați o cărare de munte până în locuri unde legendele spun că ești chiar în Palma lui Dumnezeu.
”Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica” adună de această data noi experiențe din Munții Șureanu. Un traseu ușor de puțin peste 2 ore, de la Hobița (Pui) la Fundătura Ponorului, te poartă într-un loc încărcat de legendă.
Se spune că apa care curge liniștit într-un firicel și care se pierde sub stâncă stă într-un cadru care se aseamănă cu o palmă. Apa nu îngheață niciodată, pentru că stă într-o palmă mereu caldă. Palma nu poate fi una oricare, ci este chiar a lui Dumnezeu. Pe măsura peisajului și a legendelor.
Aici sunt locuințe de vară ale locuitorilor din satele apropiate, dar și câteva sălașe pentru animale. Cea mai vârstnică locuitoare are peste 80 de ani.
Mașinile ajung foarte greu, pe un drum accidentat, periculos și aproape imposibil de străbătut pe vreme rea. Caii mai reușesc să tragă câte un atelaj mic pe pantele abrupte, dar cel mai sigur mijloc de transport râmâne tractorul. Nu însă unul de mari dimensiuni, pentru că nu ar avea loc pe cărare.
Sălașe izolate, garduri de lemn care delimitează țarcurile pentru animale și flururi care alergă liberi în vale. În apa care a alimentat legenda locului, trăiește și racul de ponor, una dintre cele mai periclitate specii de rac din Europa.
La ieșirea din Fundătura Ponorului, un ultim sălaș ajută călătorii de pe Via Transilvanica să-și adauge în Carnet ștampila care să le amintească că au trecut prin Palma lui Dumnezeu.
Cronicari Digitali – proiectul cultural dezvoltat de Zaga Brand și Asociația Human Made Art – adună toate experiențele în ”Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica” alături de Raiffeisen Bank România. Rezidența digitală de storytelling este susținută de partenerul de mobilitate TRUST MOTORS, partenerul video GO PRO, și partenerii media Rock FM, Dilema Veche, SpotMedia și PressOne.
Un jurnal multimedia al explorărilor și descoperirilor culturale din ”Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica” poate fi urmărit pe Instagram și Facebook cu ajutorul hashtagului #CronicariDigitali, dar și direct pe conturile Cronicari Digitali.