La 25 de kilometri de Sibiu, turiștii au acum o nouă atracție, care face senzație pe rețelele de socializare. Este vorba despre ferma de cerbi lopătari de la Loamneș, foarte aproape de lanul de lavandă de la Mândra, o altă destinație tot mai căutată printre pasionații de fotografie.
”Ferma La Nic” este numele ei, după proprietarul Nicu Miga, un om de afaceri iubitor de animale, dar și pasionat de… vânătoare. Prima reacție este firească și nu ne-a scăpat nici nouă: ”Cum se împacă, totuși, cele două pasiuni?”.
”A fi vânător nu înseamnă neapărat să apeși pe trăgaci. A fi vânător înseamnă mai multe, să și știi despre animale, să le ocrotești, să le și iubești și dacă îți permiți să ai în ograda ta o pereche dintr-o specie de interes cinegetic este foarte bine”, a declarat Nicu Miga pentru SpotMedia.ro.
”Sunt vânător și m-am gândit să fac ceva aparte față de ceilalți, pentru că iubesc foarte mult animalele și am vrut să fac ceva inedit pentru județul Sibiu. Nu există în județul Sibiu cerbi lopătari. Sunt prima firmă autorizată de cerbi lopătari și, după multe uși închise, am reușit să aduc o pereche de cerbi lopătari”, povestește Nicu Miga.
[Coordonate Google Maps Ferma ”La Nic”]
Totul a început cu o pereche: cu Ghiță și cu Bambi, pe care i-a adus de la un crescător din Curtea de Argeș. Apoi, s-a născut și Mara. Anul acesta s-au născut Johnny și Dorin. Iar în urmă cu două săptămâni au venit din Ungaria încă două ciute de un an.
Opt cervide, în total.
”Ghiță are 4 ani, mai crește doar 4-5 centimetri față de acum. În libertate, cele mai mari coarne le are la 9-10 ani. Aici, la mine, cum e mâncare din belșug și nu mai trebuie să fugă după mâncare, apogeul va fi la 7 ani. Deci peste trei ani, am trofeul maxim.
El în fiecare an își leapădă coarnele. În luna mai și le dă jos, ca orice cervidă. Carpatinul în februarie, căpriorul în martie și el (lopătar - n.red) în mai”, ne explică proprietarul fermei.
Dar aceste animale frumoase necesită multă muncă și investiții, atât financiare, cât și de timp. Iar singurul care poate intra la ele, cu care ele sunt obișnuite de mici, e chiar Nicu, proprietarul.
”De asta nici nu pot angaja pe nimeni încă”, spune el, explicând că poate fi periculos să aducă un om nou în țarcul cerbilor.
Dar nici cheltuielile nu sunt de neglijat.
”Numai în luna iunie am investit 15.000 de lei: două ciute, doi păuni și materialele de construcție”, spune el, arătându-ne veranda de lemn făcută cu mâna lui, pentru ca fiecare turist să poată vizita cerbii fără să se murdărească pe încălțări, atunci când plouă.
Și, totuși, el nu cere bani la intrare.
”Pot să vină copii cu o situație financiară rea și copii cu situație financiară foarte bună. Practic aici sunt tratați toți copiii egal. De când am dat drumul la fermă, fiecare copil care a călcat în fermă, practic, a primit un mic desert din partea mea.
De ce gratis și nu cu bilet de intrare? Pentru că pe toți, atunci când fac ceva, îi interesează banul. Și atunci trebuie să te diferențiezi de ceilalți”, explică el.
Iar oamenii apreciază și donează: 80% dintre cei care îi calcă pragul lasă bani în cutia pentru donații. Și, astfel, cerbii își câștigă singuri hrana - aproximativ 150 de lei/lună pe timp de vară, având în vedere că mai mănâncă și verdeață.
”Mulți vor să vină cu mâncare de acasă, ceea ce nu e în regulă pentru că poate, fără să vrei, aduci un porumb tratat de gărgărițe, și ei se pot îmbolnăvi. Medicamente nu prea sunt pentru ele. Și atunci ar rămâne doar sacrificarea. Și nu vrem să ajungem acolo. Și atunci eu dau porumb de-al meu, luat de la țăranul de lângă mine”, ne spune el.
Sute de vizitatori
„Eu lucrez la birou. La 4 termin treaba. Îmi ia o jumătate de oră să ajung acasă, fac un duș, uneori nu apuc să mănânc, la 5 vine turistul și eu trebuie să fiu aici până pe la 8 jumate. De exemplu, sâmbăta și duminica trecută au venit 350 de persoane.
Am făcut față și pot să fac și la 500, pentru că se lărgește spațiul.
Am creat un mic perimetru de siguranță, pentru că este un animal cu pui și, dacă se apropie cineva când nu sunt eu aici, se sperie și poate ataca.
De aceea, le spun și copiilor să nu facă cu mâna spre el sau să nu pună mâna pe coarne”, mai povestește fermierul.
De la cerbi, la mistreți și bizoni
Ca orice fermier, Nicu Miga își dorește să se dezvolte.
”Vreau să mai fac încă vreo două sau trei țarcuri. Am patru masculi și vreau să le fac țarcul lor, să-și facă o familie.
Apoi, vreau să fac un țarc de mistreți și unul de bizoni. Vreau să încep cu bizoni de mici, de la 5-6 luni, să mă bag înăuntru la ei cum m-am băgat cu cerbii, să se învețe cu mine, eu să mă învăț cu ei, când dau drumul cu publicul să nu-mi fie teamă că nu știu cum reacționează. Și asta înseamnă să-i iei de mici”, povestește el.
2021, fără taxă
În ceea ce privește accesul gratuit, fermierul spune că anul acesta ”cu siguranță” accesul va continua să fie fără taxă.
”Am primit solicitări să pun taxă pentru că, spre exemplu, sâmbăta și duminica de la 10 și pâna la 21:30 seara eu stau aici, nu am timp de mâncare. Nu pot să mănânc nici măcar un sendviș, pentru că nu mi se pare potrivit să mănânc în fața copiilor.
Mi s-a spus: Pentru munca ta trebuie să fie o taxă modică. Și am spus Nu, lasă anul acesta așa.
La anul s-ar putea să fie cu taxă, pentru că sunt foarte multe. Investiția e foarte mare. Numai în gard - 20.000 de lei. Banii nu cad din cer și atunci eu o să pun o sumă pe care să și-o permită orice om. O să fie altfel”, spune el.
Viziune antreprenorială
Desigur, ca orice antreprenor, el privește în perspectivă.
”O astfel de afacere e foarte bună pentru a promova afacerea de lângă fermă: o pensiune, un restaurant, terasă”, spune Nicu, punctând potențialul turismului ”integrat”, care se practică deja în Transilvania.
”Am un vecin aici - la 2 km depărtare - are un lan de lavandă [Coordonate Google Maps Lanul cu lavandă Mândra]. Și am zis să facem ceva împreună, dacă vine lumea la lavandă să vină să vadă și cerbii. Sau, când pleacă de la cerbi, poate să meargă să facă și o poză în lanul cu lavandă”, spune el.
Planurile sunt mari, iar potențialul este pe măsură.
