Chiar dacă în septembrie se vor relua, în sfârșit, lucrările de consolidare a clădirilor cu risc seismic, Bucureștiul tot nesigur rămâne, în caz de cutremur.
Și nu sunt șanse ca problema să se rezolve prea curând.
Ce se va face în perioada imediat următoare și cum a progresat programul de consolidări al Primăriei Capitalei în 2021 e explicat pentru Spotmedia.ro directorul adjunct al Administrației Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS), Edmond Niculușcă.
Potrivit unei situații AMCCRS, în București există peste 860 de clădiri încadrate în clase de risc seismic. Dintre ele, 363 sunt încadrate în clasa I de risc, ceea ce înseamnă că s-ar putea prăbuși la un cutremur cu magnitudine mare.
Situația se bazează pe expertize vechi, așa că, în realitate, lucrurile s-ar putea să stea mult mai rău în București decât o arată documentele oficiale.
Iar potrivit unui studiu citat chiar de Edmond Niculușcă, într-un interviu acordat Digi 24, nu mai puțin 13.000 de bucureșteni ar muri, în cazul în care un seism major ar lovi Capitala.
Ce a rămas de pe urma „Bucureștiului trainic” al administrației Firea
Administrația Gabrielei Firea a finanțat un program numit ”Bucureștiul trainic”. Și a înființat Compania Municipală de Consolidări pentru a-l implementa.
Pe atunci, AMCCRS a început un dialog cu asociațiile de proprietari, ca să-i convingă pe oamenii care dețin clădiri cu risc seismic să le elibereze pentru consolidare.
Iar pe timpul lucrărilor - care pot dura chiar ani la rând - să stea în locuințe de necesitate (cele mai multe situate în Turnurile Gemene din Piața Națiunilor Unite).
Succesul programului inițiat de Gabriela Firea e discutabil. A fost un început. Dar ceea ce s-a făcut n-a fost nici pe departe suficient, față de nevoile orașului, în materie de consolidare.
42 de clădiri au fost puse în siguranță (sprijinite cu structuri din lemn și învelite cu meșuri, ca să nu se prăbușească).
Iar la 14 dintre aceste clădiri puse în siguranță s-au reparat și fațadele.
Alte 9 clădiri au fost consolidate. Unele sunt deja finalizate și pot fi predate proprietarilor. Altele mai au nevoie de finisaje (în unele cazuri mai trebuie montate uși și ferestre, iar în altele doar corpuri de iluminat și balustrade).
Dar una peste alta - din motive despre care Spotmedia.ro v-a relatat deja pe larg - până astăzi nu s-au reluat lucrările la clădirile consolidate în timpul administrației Firea și care trebuie doar terminate.
În plus, nici clădirile care sunt deja „la cheie” nu le-au fost, încă, predate proprietarilor. Și nici nu e foarte clar când ar urma să se întâmple asta.
Dincolo de faptul că astfel de amânări sunt, de regulă, păgubose pentru bugetul local, ele riscă și să le trezească oamenilor un sentiment de neîncredere în programul de consolidări.
Sursele Spotmedia.ro au explicat că, în ultimii ani, AMCCRS a reușit să convingă destul de mulți bucureșteni să se mute din case, astfel încât acestea să intre în consolidare.
Dar tot acel câștig s-a pierdut când aceiași funcționari ai AMCCRS au fost nevoiți să le spună oamenilor că, de fapt, pentru moment nu se mai face nimic din cauză că nu mai sunt bani.
În plus, în afară de acești pași înapoi, bucureștenii au și alte motive să fie sceptici cu privire la programul de consolidare al PMB.
Printre ele, faptul că există clădiri a căror consolidare s-a blocat. Iar asta înseamnă că - deși stau deja de ani buni în locuințele de necesitate ale PMB - proprietarii nu știu nici azi când sau dacă se vor mai putea întoarce acasă.
Una peste alta, un cutremur mare ne-ar prinde astăzi la fel de nepregătiți ca acum un an, doi sau trei.
Ce s-a făcut în 2021 pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic și ce urmează? Iată ce spune directorul adjunct al AMCCRS, Edmond Niculușcă,
Niculușcă: Lansăm licitații la început de toamnă. Și deschidem șantiere până la finele anului
În primele 8 luni din an, pe șantierele de consolidare din Capitală nu s-a mișcat aproape nimic.
Abia pe 20 august, Edmond Niculușcă a anunțat că, în septembrie, se vor deschide 2 șantiere de consolidări, în cadrul unui proiect inițiat de administrația Firea.
În plus, Niculușcă susține că se lansează și o serie de alte proiecte.
”Mi-am propus ca până la finalul acestui an să pornim mai multe șantiere de consolidare în centrul Bucureștiului.
Echipele multidisciplinare pe care le coordonez în AMCCRS lucrează în acest moment pentru mai multe proiecte, fiecare aflate în diferite stadii: expertizare, evaluare sau revizuire de documentații.
Foarte curând, la începutul toamnei, vom scoate în licitație publică servicii de proiectare și execuție pentru cel puțin 5 șantiere de consolidare, printre acestea numărându-se și imobilul din strada Boteanu 3A-3B sau Bălcescu 32-34. (...)
Vrem să atragem în acest proces cât mai multe companii de pe piața liberă și să asigurăm un parcurs transparent și corect, în beneficiul locatarilor și al orașului”, a precizat Edmond Niculușcă, pentru Spotmedia.ro.
Acesta a precizat că s-au semnat deja contracte pentru proiectarea lucrărilor de consolidare pentru 5 imobile importante din centrul Capitalei: de Str. Dianei nr. 2, Str. Sfinților nr. 13, Str. Franceză nr. 32, Calea Moșilor 82 și Str. Mihai Vodă nr. 13.
Expertiză pe șantiere blocate
L-am întrebat pe Edmond Niculușcă ce soluții are pentru șantierele blocate de consolidare. Spre exemplu, pentru blocul de pe strada Ștefan Luchian nr. 12, din care locatarii s-au mutat în 2005 pentru a permite consolidarea.
În scurt timp, însă, firma care consolida a transmis că e nevoie de o creștere masivă de costuri pentru lucrări, proprietarii au refuzat, iar șantierul s-a blocat.
Nici până astăzi oamenii nu știu dacă se vor mai muta vreodată în apartamentele lor.
"Ne dorim să avem o evaluare a ceea ce s-a făcut până anul trecut. E nevoie de o expertiză tehnică de calitate. Ne îngrijorează starea imobilului și faptul că sunt familii mutate de acolo de mai bine de 15 ani.
După expertiza tehnică de calitate, după aprecierile experților din echipa mea, între 6 și 9 luni ar putea fi gata lucrarea acolo. Luchian 12 C e o prioritate pentru deblocare, ca și Schitul Măgureanu 19 (o altă clădire a cărei consolidare a început în 2010 și s-a blocat, inclusiv pe fondul unui conflict între proprietari - n.red.)”, a precizat Edmond Niculușcă.
Acesta susține că, sub coordonarea sa, AMCCRS continuă dialogul cu reprezentanții asociațiilor de proprietari și că oamenii înțeleg nevoia de consolidare.
Primăria vrea să plătească pentru restaurarea clădirilor de patrimoniu
În plus, Niculușcă susține că, în 2 săptămâni, AMCCRS va finaliza textul Programului Municipal de Restaurare. Prin intermediul acestui program - lansat în dezbatare publică în luna aprilie - Primăria Capitalei a propus, printre altele, să consolideze și să restaureze pe propria cheltuială clădirile de patrimoniu și apoi să le redea proprietarilor.
După finalizare, programul va trebui adoptat de Consiliul General pentru a putea fi finanțat.
Rămâne să vedem câte dintre măsurile anunțate de Edmond Niculușcă se vor concretiza. Și de cât timp va fi nevoie până când lucrările de consolidare vor începe în forță în București, astfel încât să nu rămânem mereu la fel de nepregătiți pentru cutremur cum suntem acum.
Citește și:
