În ultimul deceniu, Spania a pierdut circa 300.000 de lucrători originari din România, relatează presa spaniolă, cele mai mari probleme apărând în sectoarele construcții și agricultură, unde forța de muncă e completată acum cu imigranți din Ecuador sau Columbia.
În 2012, comunitatea românească era cea mai mare din Spania. În acel an erau 833.764 de români înregistrați oficial, deși numărul lor depășea cu siguranță un milion, întrucât mai erau sute de mii care lucrau la negru, scrie El Periodico de Espagna.
Din acel an, însă, populația a scăzut treptat.
Potrivit datelor INE, în Spania au rămas puțin peste jumătate de milion (556.204 mai exact) de români: adică o pierdere oficială de 277.560 de lucrători români în ultimul deceniu.
Anii 2000 au fost ani în care Spania se bucura de un boom economic, iar românii au fost atrași de această țară, pentru că își găseau cu ușurință de lucru, fie în construcții, în sectorul serviciilor, în industria ospitalitaţii sau în servicii casnice -sectoare slab calificate. În plus, limba era ușor de învățat. Un muncitor de zidărie putea câștiga atunci 2.000 de euro pe lună de îndată ce începea să lucreze, scrie cotidianul citat.
"Pentru ei, Spania era El Dorado. Își găseau ușor de lucru, câștigau mulți bani, își cumpărau o casă... acum Spania nu mai este atât de atractivă", își amintește profesorul Carlos Peláez. Românii au sosit în masă, veniți mai ales din mediul rural, mai ales din Transilvania. În fiecare an au sosit între 80.000 și 100.000 de români în plus.
Între timp, lucrurile s-au schimbat. ”A devenit foarte scump să locuiești aici, nu mai merită (...) Înainte era mai ușor să găsești de lucru, iar acum cu ERTE te angajează pentru câteva luni în industria hotelieră, îți dau 800 de euro pentru o zi întreagă, iar apoi te trimit la prăjit sparanghel”, a declarat o româncă pe nume Daniela, pentru cotidianul spaniol.
Tendința este comună întregii zone rurale spaniole. „Tinerele românce nu mai vor să vină la campania căpșunilor de la Huelva, merg în Italia sau Germania, mai aproape de țara lor și cu un impact economic mai mic”, a explicat Manuel Piedra, secretar general al Uniunii Micilor Fermieri (UPA) din Andaluzia.
Pe de altă parte, PIB-ul pe cap de locuitor din România s-a dublat în zece ani, iar datele macroeconomice confirmă că economia românească are o tendință ascendentă, mai subliniază autorul articolului citat.
Astfel, în ultimii zece ani, Produsul Intern Brut (PIB) pe cap de locuitor în România a urcat de la 4.260 de euro la 8.830 (s-a dublat), în timp ce în Spania a crescut foarte ușor (de la 21.460 de euro la 22.350 de euro), precizează sursa citată.
În plus, în prezent, în România rata șomajului este de 6,4%, mai puțin de jumătate față de Spania (13,33%).
Dar „scăderea populației se datorează într-o mai mică măsură revenirii în țară”, spune antropologul Carlos Pelaez, profesor la Universitatea Complutense, care își susține cu date opinia că în timp ce Spania pierde populația românească, alte țări precum Germania, Italia, Ungaria și SUA câștigă din acest punct de vedere.