Guvernul crește taxele și înăsprește sancțiunile și amenzile pentru companiile care lucrează corect și la vedere, în schimb pare să facă totul pentru a NU descoperi și combate evaziunea fiscală. Evaziune care se ridică, potrivit însuși premierului Ciolacu, la circa 10% din PIB, adică peste 30 de miliarde de euro.
Dar pentru scăderea deficitului bugetar nu sancționarea economiei e soluția, ci dotarea și crearea de instrumente de combatere a evaziunii și de prindere a evazioniștilor.
Din păcate, măsurile pentru a combate evaziunea record a României între statele UE nu se vor aplica mai devreme de 2025.
Prezentăm astăzi situația incredibilă din vămile României – vămi solicitate suplimentar după începerea războiului din Ucraina – acolo unde statul român își subminează de ani de zile, și cu metode patentate, șansele de-a lupta cu evaziunea.
***
Date preliminarii:
- În frontierele rutiere, polițiștii și vameșii folosesc 5 (cinci) sisteme moderne de scanat care văd zilnic maximum 100 de TIR-uri. Din cele 10.000 autovehicule cu marfă care străbat granițele românești.
- În Portul Constanța, doar 80 de containere sunt scanate de 2 (două) dispozitive moderne. Minimum 820 de containere trec zilnic prin port.
- Doar 2 (doi) % din aparatura de urmărire și control funcționează
- Metoda ”fără mentenanță”
Dezastrul începe în Vamă – paradoxul românesc: de 4 ori mai multe controale, la de 29 de ori mai puține nereguli
La nivelul anului 2019, deși s-au controlat de patru ori mai multe mărfuri la import față de media UE, în România s-au găsit de 29 de ori mai puține nereguli.
Dintre cele 338 echipamente de control nedistructiv (scanere de diverse tipuri și dimensiuni), 332 nu au mai fost utilizate din 2017: Adică 98% din aparatură nu au mai fost utilizată în ultimii 6 ani.
Evaziunea pe TVA – unde România are un GAP de 35% ! – ar trebui să fie limitată în punctele de trecere a frontierei de două instituții. Mai întâi este vorba de Vamă (Autoritatea Vamală Română), autoritate din subordinea Ministerului Finanțelor.
Vameșii au obligația de a controla marfa importată/exportată de un autovehicul/tren/vapor/persoană care se prezintă la punctul de trecere a frontierei.
A doua instituție implicată în limitarea evaziunii făcute în special de persoanele care trec ilegal frontiera este Poliția de Frontieră, instituție din subordinea Ministerului Afacerilor Interne.
25 de puncte de trecere a frontierei, păzite cu 5 scannere mobile
România are 25 de puncte de trecere rutieră a frontierei. În aceste puncte, Poliția de Frontieră și Vama ar trebui să descopere, printre altele, și marfa nedeclarată legal care este importată sau exportată.
Pentru o eficiență și un trafic rapid, normele UE au impus la aderare ca România să se doteze cu scannere. Dispozitive prin care trec TIR-urile, iar angajații statului văd dacă datele din documente corespund cu imaginea scanată a containerului transportat.
După aderarea la Uniunea Europeană, în anul 2007, România a achiziționat 15 sisteme de scanare a autovehiculelor care intră sau ies prin cele 25 de puncte de frontieră ale României.
În 2002-2003, România a cumpărat cu o finanțare a Băncii Mondiale 3 scanere de tip Mobile Imaging Systems (MIS), de producție americană, așa cum reiese din datele publice ale Agenției Naționale de Administrare Fiscală.
Ulterior, s-a mai realizat achiziția de 12 scanere mobile de tip Roboscan, produse de MB Telecom. Societatea este administrată și deținută de omul de afaceri Mircea Tudor. În jur de 2,5 milioane de euro a cheltuit statul pentru fiecare roboscan, conform datelor din dosarele de achiziție publică.
Însă aceste sisteme nu mai sunt active din anul 2016, așa cum ne-a informat în scris Autoritatea Vamală Română. Din al doilea trimestru al anului 2016 și până la mijlocul lui 2020, toate TIR-urile care au intrat sau au ieșit din România nu au fost verificate cu astfel de dispozitive.
„Autoritatea Vamală Română are în dotare 15 sisteme mobile de scanat trailere și containere marfă fără drept de utilizare și care nu mai sunt funcționale din ultimul trimestru al anului 2016”, au fost datele primite de la Autoritatea Vamală Română.
Mai exact, sistemele s-au defectat și nu au mai putut fi reparate.
Citeşte integral analiza Subminarea metodică a luptei cu evaziunea fiscală. Studiu de caz – sacrilegiul de la Vamă: 98% din aparatură n-a mai fost utilizată de 6 ani pe Curs de Guvernare