Europenii în general sunt mai puțin religioși decât locuitorii de pe alte continente. Dar în Europa există diferențe mari între nivelurile de credință: în timp ce românii se declară cei mai credincioși de pe continent, în alte țări încrederea în religie scade.
România este țara europeană cu cele mai multe persoane care se consideră foarte religioase (55%). În schimb, în alte țări foste comuniste, precum Cehia și Letonia, încrederea în religie s-a prăbușit, iar scăderea este accelerată chiar și în „leagănul” catolicismului, Italia.
Potrivit unui sondaj realizat în 2018 de Pew Research Center, o organizație americană din Washington, persoanele foarte credincioase sunt cele care participă de cel puțin două ori pe lună la slujbe, se roagă cel puțin o dată pe zi, cred în Dumnezeu cu toată certitudinea sau spun că religia e foarte importantă pentru ele.
Ce relație au românii cu religia:
- 55% din adulții din România se consideră "foarte credincioși", cel mai mare nivel de pe continent;
- 50% consideră că religia este foarte importantă în viața lor;
- 50% merg la slujbă cel puțin o dată pe lună;
- 44% se roagă în fiecare zi;
- 64% cred cu toată certitudinea în Dumnezeu.
Cât de credincioși sunt europenii:
Tinerii se rup de Biserică
Țări precum Cehia și Estonia au niveluri de credință similare cu cel din Danemarca, cu mult sub cele ale țărilor din centrul și estul Europei.
Un sondaj realizat tot în 2018 de Forumul Economic Mondial a descoperit că tinerii cu vârste între 16 și 29 de ani erau mai puțin credincioși decât persoanele mai în vârstă, iar tinerii din Cehia erau cel mai puțin religioși din Europa.
Astfel, 91% din tinerii cehi de 16-29 de ani au spus că nu au o religie, urmați de cei din Estonia (80%), Suedia (75%) și Marea Britanie (70%).
Iar în 12 din cele 22 de țări studiate, peste jumătate din tineri nu se identificau cu nicio religie sau cult religios.
În multe țări din centrul și estul Europei, religia a devenit o parte importantă a identității individuale și naționale după căderea regimurilor comuniste care oprimau credința și promovau ateismul. În prezent, religia și identitatea națională sunt strâns legate, arată Pew Research.
Să nu uităm însă că în România religia e materie la şcoală încă din clasa 0. Şi chiar dacă legea spune că e opţională, în fapt, multe şcoli nu asigură posibilitatea părintelui de a opta, fără să trebuiască să îl ia efectiv acasă pentru o oră pe copil, în mijlocul programului.
Țările din Europa cu cel mai mare număr de credincioși:
Dacă în România încrederea în Biserică se menține la un nivel ridicat, în alte părți ale continentului scade vertiginos. Țările scandinave și cele din vestul Europei, precum Franța și Marea Britanie, sunt cunoscute pentru secularizarea lor din ultimii ani.
Dar acum și în Italia, centrul catolicismului animat de Vatican, doar 19% dintre cetățeni mai participă săptămânal la slujbă, în timp ce 31% nu se duc niciodată, arată o cercetare recentă. Iar această tendință este în creștere în câteva țări europene, notează Euronews.
Italienii nu mai merg la slujbă
Majoritatea oamenilor păstrează cel puțin o apartenență nominală la biserică, luând parte la tradițiile numeroase și variate, dar cu tot mai puțină aderență la doctrină sau la practica religioasă. Astfel, 78% din italieni se declară catolici, potrivit Pew Research Centre. Însă doar 19% merg la slujbă măcar o dată pe săptămână, iar 31% nu se duc niciodată, arată datele oficiului italian de statistică, ISTAT.
Experții spun că pandemia de Covid-19 a accelerat semnificativ distanțarea de religie în Italia, proces care a început cu cel puțin o generație în urmă, fenomen care îi preocupă pe membrii Bisericii.
"'N-am timp, n-am chef' - nu există un motiv real. De asta e îngrijorător", a spus pentru AP reverendul Giovanni Mandozzi, preot într-un sătuc montan din Isola. În ciuda eforturilor sale de a-i convinge pe enoriași să vină la slujbă, participarea rămâne modestă. "Le spun 'fac slujba în mai puțin de 40 de minute, puteți să lăsați sosul pentru paste la foc mic și n-o să se lipească pe fundul cratiței'", explică acesta.
Mandozzi e nevoit să predice într-o fostă măcelărie, după ce două cutremure produse după 2009 în regiunea Abruzzo au afectat biserica din Isola. Înăuntru sunt mai puțin de 20 de pensionari care știu cum se face semnul crucii "fără să pară că alungă muștele" - un contrast puternic față de anii când biserica era plină.
Astăzi, tot mai puțini italieni se îndreaptă către Biserică. "A devenit doar o rutină. Aș spune că sunt o persoană spirituală. Nu știu dacă Dumnezeu există", spune Agostino Tatulli, un student în vârstă de 24 de ani, pentru AP.
Motivele pentru această lipsă tot mai mare de credință sunt numeroase. Cercetarea sugerează că o scădere a angajamentului religios duce adesea la o lipsă de adeziune, din cauza "efortului necesar pentru a susține un comportament religios regulat, cum ar fi mersul la biserică", arată dr. Nadia Beider, cercetător în Sociologia Religiei la University College London.
"Procesul se accentuează cu timpul, pe măsură ce oamenii se desprind de religia în care au fost crescuți, iar o proporție tot mai mare crește fără religie", a adăugat ea.
Ce vor tinerii italieni de la Biserică: binecuvântarea stilourilor înainte de examen
Spiritualitatea și tradițiile ocupă, însă, în continuare un loc important în viața tinerilor italieni. Aceștia prețuiesc sărbătorile religioase și binecuvântarea preotului, chiar dacă religia organizată nu-i mai atrage.
Cununia religioasă este preferată de 60% din italienii care se căsătoresc prima dată. Iar slujba catolică de înmormântare e preferată de 70% din italieni.
Iar sute de motocicliști se adună la biserică pentru binecuvântarea anuală, în timp ce în fiecare primăvară mii de adolescenți au grijă să le fie "binecuvântate" stilourile înainte de examenele grele.