Povestea mea: din Cernăuți în România

Povestea mea: din Cernăuți în România

Irina a trăit până acum în regiunea Cernăuți, cum spune ea însăși, pe urmele lui Mihai Eminescu, Ciprian Porumbescu sau Aron Pumnul. „Aveam o viată absolut normală”. Până când a început haosul și a fost nevoită so-și ia cei doi copii și,  parcurgând ultima parte a drumului pe jos, să treacă granița cu România.

Cei doi copii au mers la o școală cu predare în limba română din Cernăuți până în data de 24 februarie, „zi în care a venit războiul în țara mea”. „Era o dimineață în care a început haosul. Oamenii erau dezorientați, fugeau grăbiți în toate direcțiile pentru ași asigura primele necesitați: bani-cash, motorină, benzină, produse alimentare și medicamente. Urmăream cu disperare cozi imense peste tot și nu-mi venea să cred ca trăim asemenea vremuri în secolul XXI.

Urmărind filmul de groază pe toate posturile de televiziune, dar și afară – pe cerul senin helicoptere militare – m-a prins un sentiment absolut de nesiguranță pentru copiii mei și am înțeles că trebuie să le-o asigur… Așa a început drumul nostru spre România, țara pe care am iubit-o mereu și cu ai cărei limbă și cultură mă identific. În tot haosul care s-a creat am ajuns cu mare greu în apropiere de frontiera româna. Zece kilometri am fost nevoită să merg cu doi copilași de mânuță pe jos cu 2 rucsaci în spate și cu o inimă de iepuraș în piept. Nici măcar nu mergeam pe drum, fiindcă mașinile cu numere de înmatriculare de Kiev, Harkov și Vinița au blocat drumul în 5 rânduri și ne claxonau obraznic când treceam cu copiii prin fața lor și le deranjam în avansarea celor câțiva centimetri în față.

Cu ochii plini de lacrimi am pornit prin șanțul de lângă drum, plin de noroi  și iarbă uscată. Mă simțeam exact ca buneii mei în timpul celui de al Doilea Război Mondial, care mereu cu groază își aminteau de drumul lor de refugiere  spre România prin câmpuri și păduri… Pentru prima dată de parcă auzeam țipetele disperate ale strămoșilor mei împușcați din mitraliere pe valea Prutului de la Lunca sau prin pădurile de la Fântâna  Albă, regiunea Cernăuți. Drumul spre libertate a fost în trecut stropit cu lacrimi și deseori cu sânge.  Cu mare greu am ajuns în România mea, dar am fost întâlniți cu atâta căldură la Vama Siret! Ne curgeau lacrimile fără control de la bunătatea și deschiderea tuturor românilor! Eram mandră de neamul  meu!”, povestește Irina.

ADVERTISING

Astăzi, copiii merg la școală, sunt integrați educațional, dar dezrădăcinarea și trauma îi însoțesc permanent.

„Prin luna iunie am fost angajată la „Salvați copiii”. Este organizația care mi-a oferit posibilitatea sa fiu mai aproape de profesia mea îndrăgită! Mă bucur enorm de posibilitatea de a fi un suport de nădejde pentru cei care au fugit din calea războiului. Mă bucură enorm fețele zâmbitoare ale oamenilor pe care am reușit să-i ajut și care, de fiecare dată, revin la noi ca acasă!”, sunt cuvintele Irinei. 

Din prima zi a crizei umanitare, echipele Salvați Copiii România sunt pe teren, la punctele de frontieră cu Ucraina. Dincolo de ajutorul umanitar imediat și consilierea juridică, unul dintre imperative a fost integrarea educațională a copiilor care au lăsat în urmă casa, prietenii, școala și, cei mai mulți, tații.

196.416 de persoane: 108.891 de copii ucraineni și 88.103 de adulți au primit astfel asistență umanitară complexă. 

Majoritatea refugiaților care ajung în România sunt în tranzit, deplasându-se cu mașini sau pe jos, ori cu bacul peste Dunăre, la Isaccea. În foarte multe situații, transportul este asigurat cu mașinile pompierilor (microbuze) până la taberele IGSU sau în centrele Inspectoratului General pentru Imigrări. Starea generală a grupurilor care sosesc la granițe este de totală epuizare, iar solicitările cele mai frecvente sunt legate de informații practice privind formalitățile legale, mijloacele de deplasare spre alte zone ale României și alte state europene, serviciile de ajutor oferite ori soluțiile de cazare. 

ADVERTISING

Din punct de vedere al procedurilor legale, toți cetățenii ucraineni care sosesc în România sunt bineveniți si protejați de statul român. Dacă nu au asupra lor acte de identitate valabile (pașaport biometric, național sau document de identitate național sau certificat de naștere) ori dacă solicită azil în România, aceste persoane sunt transferate serviciilor pentru imigrări pentru realizarea unor formalități pe baza identității declarate, urmând să primească documente temporare de identitate. Cetățenii ucraineni veniți direct din Ucraina sau care tranzitează Republica Moldova nu sunt supuși măsurilor de carantinare și beneficiază, în mod gratuit, de asistență medicală primară și tratament, de asistență medicală spitalicească de urgență, precum și asistență medicală și tratament, în mod gratuit, în cazuri de boli acute sau cronice care pun viața în pericol iminent. Cetățenii Ucrainei pot obține un loc de muncă pe teritoriul României, în condițiile legii. Ministrul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, a anunțat lansarea unei platforme online, KidsUkraine, pentru gestionarea, în timp real, a situației copiilor ucraineni care intră în România si cuprinde informații privind numărul locurilor disponibile, din întreaga țară, pentru primirea și cazarea copiilor neînsoțiți care vin din Ucraina, precum și despre serviciile de care aceștia ar putea beneficia.

Guvernul României a adoptat o serie de acte normative venite să sprijine protecția copiilor și primirea refugiaților din Ucraina și să faciliteze integrarea lor în România ori în alte state ale Uniunii Europene. Dintre cele mai importante reglementări amintim:

ADVERTISING
  •  Protecția copiilor neînsoțiți care intră pe teritoriul țării noastre, crearea unui Grup Operativ la nivel național și stabilirea unei proceduri care cuprinde înregistrarea copiilor și adulților care i-au avut în grijă, notificarea de către Poliția de Frontieră a direcțiilor generale de protecție a drepturilor copilului, responsabilizarea serviciilor publice de asistență socială, plasarea lor cu prioritate la persoane care sunt vorbitoare de limba ucraineană sau, după caz, de limba rusă, și participarea lor școlară în unitățile de învățământ preuniversitar.
  • Asigurarea protecției temporare de către Inspectoratul General pentru Imigrări, prin eliberarea, gratuit, a unui permis de ședere pentru fiecare cetățean ucrainean. Drepturile conferite de acest permis cuprind dreptul de ședere, acces la locuință, asistență socială, asistență medicală, tutelă și plasament pentru copii și adolescenți neînsoțiți, acces la educație pentru copii și adolescenți și acces pe piața muncii.
  • Eliminarea avizului de angajare pentru o perioadă de maximum 9 luni într-un an calendaristic. După dobândirea unei forme de protecție internațională, înregistrarea la agențiile pentru ocuparea forței de muncă permite obținerea unor beneficii: medierea muncii, consilierea și formarea profesională, recunoașterea competențelor profesionale etc.

Dreptul la munca

  • Cetățenii ucraineni intrați legal pe teritoriul României și care nu solicită o formă de protecție pot fi încadrați în muncă fără aviz de angajare și pot solicita prelungirea dreptului de ședere în scop de muncă fără obligativitatea obținerii unei vize de lungă ședere. De asemenea, cetățenii ucraineni pot solicita prelungirea dreptului de ședere în scop de muncă și eliberarea unui permis unic fără obligativitatea obținerii unei vize de lungă ședere pentru angajare în muncă. Prelungirea dreptului de ședere se materializează prin emiterea unui permis unic (permis de ședere care atestă dreptul de ședere și de muncă) cu valabilitate de până la 1 an. Dreptul de ședere se poate prelungi pentru perioade succesive de 1 an, în situația în care sunt menținute condițiile care au stat la baza acordării dreptului de muncă inițial.
  • Cetățenii ucraineni au posibilitatea să se încadreze în muncă pe teritoriul României în baza declarației pe propria răspundere, dată angajatorului roman. Prin această declarație ei își asumă că îndeplinesc condițiile de pregătire profesională și experiență în activitate necesare ocupării postului pe care urmează să fie încadrați și că nu au antecedente penale incompatibile cu activitatea pe care urmează să o desfășoare pe teritoriul României.

Asistență medicală

Cetățenii străini și apatrizii care provin din zona războiului din Ucraina și nu solicită o formă de protecție în România potrivit Legii azilului, vor primi gratuit asistență medicală și tratament corespunzător pentru situații de urgență, prin sistemul național de asistență medicală de urgență. Serviciile medicale vor fi oferite în taberele temporare de cazare și asistență umanitară sau în locațiile de cazare stabilite de comitetele pentru situații de urgență. De asemenea, refugiații ucraineni vor fi incluși în programele naționale de sănătate publică pentru a beneficia de medicamente și asistență medicală adecvată și pot accesa pachetul de servicii de bază fără a fi necesară prezentarea biletului de trimitere.

Drepturile elevilor și studenților ucraineni

  • Toți copiii ucraineni beneficiază de aceleași drepturi la educație ca cei români. Totodată, au dreptul la cazare gratuită în internatele școlare, alocație de hrană, dreptul la cazarmament, respectiv: rechizite, îmbrăcăminte, încălțăminte, manuale.
  • Copiii ucraineni pot beneficia de examinarea stării de sănătate în unitățile de învățământ, iar în situația în care nu sunt vaccinați, pot beneficia de schema de vaccinare conform Programului național de vaccinare derulat de Ministerul Sănătății. Statul român le va asigura și dreptul de a beneficia de gratuitate pentru toate categoriile de transport prevăzute de lege, pentru elevii orfani, elevii cu cerințe educaționale speciale, precum și cei pentru care s-a stabilit o măsură de protecție specială, dar și de dreptul la alocarea unor alimente de bază tuturor copiilor din învățământul primar și gimnazial acordate prin programele sociale aflate în derulare.

Organizația Salvați Copiii este alături de refugiații ucraineni, evaluează constant nevoile sau oferă asistență umanitară, după caz, la punctele de trecere a frontierei cu Ucraina și Republica Moldova, în Centrele de Cazare și Proceduri pentru Solicitanții de Azil ale Inspectoratului General pentru Imigrări, precum și în taberele de refugiați coordonate de IGSU și în punctele de staționare.