Populația mondială a ajuns marți la opt miliarde de oameni, după o creștere lentă, începută în anii ’50. Dar asta nu este o veste bună.
Omenirea se îndreaptă spre o catastrofă alimentară, a avertizat secretarul general al ONU, António Guterres, în ciuda faptului că lumea produce în fiecare an suficientă hrană pentru fiecare om de pe planetă. Factorii care agravează acest fenomen sunt schimbările climatice, pandemia de COVID-19 și războiul din Ucraina.
În fiecare seară, aproximativ 828 de milioane de oameni se culcă flămânzi, potrivit Programului Alimentar Mondial (WFP), o organizație a Națiunilor Unite care se concentrează pe furnizarea asistenței alimentare la nivel global, relatează ABC News.
Din 2019, numărul persoanelor afectate de insecuritatea alimentară a crescut de la 135 de milioane la 345 de milioane, potrivit WFP.
"Ne îndreptăm spre o catastrofă alimentară. Oamenii din cinci locuri diferite ale planetei înfruntă foametea", le-a spus secretarul general al ONU, António Guterres, liderilor mondiali prezenți la Summitul G20 din Bali, Indonezia.
Cum va evolua populația planetei în viitor
- Cele mai noi proiecții ale ONU arată că populația globală ar putea ajunge la 8,5 miliarde de persoane în 2030 și la 9,7 miliarde în 2050.
- Calculele indică, totodată, că planeta va avea în jur de 10,4 miliarde de locuitori în anii 2080 și va rămâne la acest nivel până în 2100.
- India va depăși anul viitor China în topul țărilor cu cea mai mare populație, potrivit Diviziei Populației din cadrul Departamentului Ecoomic și al Afacerilor Sociale din cadrul ONU.
- Peste jumătate din creșterea proiectată a populației mondiale până în 2050 se va înregistra în opt țări: Republica Democratică Congo, Egipt, Etiopia, India, Nigeria, Pakistan, Filipine și Tanzania.
De ce există foamete, deși e mâncare pentru toată lumea
Lumea produce în fiecare an suficientă hrană pentru fiecare om, în jur de patru miliarde de tone, iar potrivit World Wildlife Fund, există suficiente calorii pentru a hrăni fiecare persoană subnutrită.
Din păcate, aproximativ un sfert din toată producția alimentară, adică 1,3 miliarde de tone de fructe, legume, lactate și carne, ajunge la gunoi, arată Organizația pentru agricultură a Națiunilor Unite.
Experții spun că un alt factor al creșterii insecurității alimentare îl reprezintă scumpirile și malnutriția, cei mai afectați fiind copiii și femeile.
Când prețurile alimentelor cresc, gospodăriile tind să cumpere produsele mai ieftine, mai sărace în elemente nutritive și mai procesate, în locul produselor mai nutritive și de regulă mai scumpe, precum fructele, legumele, lactatele și carnea, iar calitatea dietei scade, a explicat Saskia Osendarp, director executiv al Micronutrient Forum.
Aproximativ unul din doi copii de vârstă preșcolară și două din trei femei aflate la vârsta reproducerii se confruntă cu cel puțin o deficiență a unui micronutrient, arată un raport al Lancet Global Health.
Malnutriția poate provoca serioase probleme de sănătate, în special la copii, care pot suferi afecțiuni cognitive și de dezvoltare, afectându-le și capacitatea de învățare.
Peste jumătate din populația subnutrită a lumii trăiește în Asia, iar peste o treime se află în Africa.
Potrivit ONU, Africa sub-sahariană are cel mai ridicat nivel de insecuritate alimentară din lume: 66,2%.