Peste numai câteva luni încep, în sfârșit, să sosească la București tramvaiele noi, fabricate la Arad, spune directorul general al STB SA, Adrian Criț. Ba mai mult, n-ar fi exclus să ne alegem, în curând, și cu unele vagoane produse chiar în Rusia lui Vladimir Putin.
Mizeria supărătoare din autobuze, tramvaie și troleibuze nu dispare de tot, nici în 2022. Iar de pasagerii care ne tulbură deplasarea nu vom scăpa decât cu Poliția.
Dar s-ar putea ca digitalizarea să ne facă viața mai ușoră. În câteva zile vom putea plăti cu cardul la toate chioșcurile STB din oraș, promite Adrian Criț. În plus, în jumătate de an, plata cu cardul va fi posibilă și în toate autobuzele, troleibuzele și tramvaiele.
„STB transportă zilnic aproape 2 milioane de călători. Practic, în medie, aproape fiecare locuitor al Bucureștiului are cel puțin o călătorie zilnică”, a declarat Adrian Criț, la începutul unui interviu video acordat spotmedia.ro.
Despre problemele călătorilor, despre provocările STB, dar și despre cum vom circula de acum înainte cu mijloacele de transport în comun prin Capitală am discutat, pe larg, cu directorul general STB SA, care în urmă cu circa două săptămâni a împlinit un an de la numirea în funcție.
Domnule director, de ce e în continuare atât de murdar în autobuze, în troleibuze și în tramvaie? Și nu mă refer la graffiti. Știu că se îndepărtează greu. Mă refer la praful de pe jos. Se adună mult. Parcă e pământ prin unele locuri ... Pe geamurile unor troleibuze s-au depus niște sedimente care nu se mai spală. Pe ramele geamurilor, unde călătorul pune mâna, e mizerie...
(...) Pe de o parte, ceea ce ați sesizat foarte bine, că nu întotdeauna lipsa de curățenie este din cauza angajaților STB care trebuie să presteze această activitate (de curățenie - n.red.)
Noi am cerut sprijinul comunității pentru a avertiza și scoate în evidență tot vandalismul. Și o spun public: autobuzele sunt murdărite de către călători.
E adevărat că noi le curățăm. Dar e foarte greu să intervii după ce ani la rândul curățenia a fost deficitar efectuată, să intervii și dintr-o dată să ai curățenie.
Ține și de mentalitatea angajatului. Acesta este un lucru care trebuie specificat.
Poate că planul de operații pentru spălarea autovehiculelor (măturat zilnic, spălat integral la intervale mai mari - n.red.) nu e unul oportun. Poate că e necesară o externalizare măcar într-un punct de lucru pentru a vedea care e diferența de calitate.
Pentru că doar așa cetățeanul poate să fie mulțumit (...).
O să avem mijloace de transport noi în viitor. Și ne dorim ca acestea să fie din ce în ce mai curate. Asta-i clar.
Și probabil s-a văzut o îmbunătățire a curățeniei în mijloacele de transport în comun. Dar nu poți pe un vehicul care are 30 de ani sau 40 de ani vechime – e vorba de tramvaie, aici - să ai starea de curățenie pe care și-o dorește clientul.
Pentru că e greu, e greu când starea lui interioară arată uzură, să intervii și să faci totul să arate ca nou.
Cum le curățați? Unde faceți curățenia? Am fost acum vreo 2 ani la Depoul de Autobuze Floreasca. Am găsit oameni care dădeau cu o mătură murdară în autobuz. Doar ca să strângă gunoaiele mari. Am fost la depoul Victoria, unde erau niște oameni care – cu un mop, cu apă și cârpe nu foarte curate - spălau tramvaie. Dar mai mult întindeau mizeria. Erau acolo și niște mașini cu perii, care am înțeles că nu se folosesc iarnă pentru că rup oglinzile retrovizoare înghețate ale tramvaielor...
(...) pe partea de stații de spălare, în fiecare punct de lucru, în fiecare autobază, în fiecare depou, acestea au fost achiziționate în anul 2018. Și aduse și montate în anul 2019. Deci din acest punct de vedere avem echipamente noi.
Pe de altă parte, poate că nu întotdeauna achiziția s-a făcut luând în considerare și ceea ce e la fața locului. Pentru că aminteați de Depoul Victoria.... acolo spălarea vehiculelor, a tramvaielor este efectuată sub cerul liber.
Deci e clar că, la temperaturi negative, și dacă am spăla cu apă încălzită, există probleme de menținere a vopselei pe tramvaie. Pe de altă parte, orice perie nu poate șterge apa cu care se spală acel mijloc de transport în comun. (...)
Am dispus în ultimele luni, odată cu venirea iernii, utilizarea, acolo unde stațiile de spălare sunt în interiorul autobazelor și depourilor, am dispus ca acestea să fie utilizate chiar și la temperaturi negative. Acolo unde nu există un acoperiș deasupra stației de spălare, e complicat.
E adevărat că ne lovim de o infrastructură foarte veche. Pentru că investiții în zona depourilor și autobazelor nu există.
(...) investițiile majore trebuie să fie realizate de municipalitate, prin resurse proprii, prin resurse atrase, externe, în condițiile în care proprietarul de drept al acestor spații este municipalitatea. Noi avem în concesiune aceste puncte de lucru și nu putem să facem decât întreținere.
De multe ori, în autobuz urcă oameni ai străzii, într-o stare de igienă precară și cu bagaje care lasă în urmă mizerie. Și toți plătitorii de bilet se îngrămădesc într-un colț de autobuz, cât mai departe, până la destinație. Iar alteori chiar plătitorii de bilet au bagaje care fac mizerie. Cum se poate rezolva problema? Să urce toți călătorii pe ușa din față, iar șoferul să facă selecția? Sau cum?
Deci, potrivit regulamentului și mai ales și în perioada de pandemie, în mijloacele de transport cu podea coborâtă, accesul s-a efectuat şi trebuie să se efectueze pe ușa de lângă șofer.
Avem protocoale cu Poliția Locală și colaborăm foarte bine și cu Poliția Transporturi, astfel încât, în cazuri de acest gen, la solicitarea șoferilor sau a controlorilor din mijloacele de transport în comun, aceștia să intervină. Pentru că, vă dați seama, noi, din punct de vedere legal, nu putem lua măsuri, astfel încât să coborâm pe cineva jos din mijlocul de transport în comun (...) Șoferul nu are voie, în primul rând, să părăsească postul de conducere.
Din punct de vedere legal, doar Poliția poate lua niște măsuri. (...)
Când o să putem, în sfârșit, să plătim cu cardul în toate mijloacele de transport?
Așa cum bine știți, plata cu cardul poate fi efectuată în autobuzele hibrid (130 de Mercedes Citaro), în autobuzele Euro 6 (400 marca Otokar), plus în încă 100 de tramvaie de la Linia 1 și Linia 41.
În următoarele 5 luni vom putea să achităm în toate mijloacele de transport în comun cu cardul. Am avut și o procedură în acest sens, s-a semnat contractul cu furnizorul echipamentelor de validare. Avem promisiunea că în următoarea lună vor fi 100 de validatoare livrate, urmând ca până la sfârșitul perioadei de implementare să primim toate cele 750 de validatoare care să permită plata călătoriei cu cardul (...)
La momentul de față, există chioșcuri ale STB de unde putem să ne cumpărăm abonament. Dar în alte chioșcuri putem doar să prelungim abonamentul. De ce? Care-i logica?
Am moștenit, din păcate, acest sistem. El a fost implementat, așa cum bine știți, în totalitate (...) în 2011.
Am luat decizia, în umă cu circa 20 luni, ca tot ce înseamnă centre de vânzări să le trecem din zona offline în zona online. Iar în următoarea perioadă, pot spune, în circa 2 săptămâni, toate centrele de vânzări vor avea posibilitatea să vândă online. Să se facă încărcări în toate centrele de vânzări.
Vor fi aceleași servicii peste tot. Vom putea să ne cumpărăm sau se ne prelungim abonamentele. Vom putea plăti cu cardul la toate punctele de vânzare. În 2 săptămâni.
Controlorii au program fix? De foarte puține ori i-am întâlnit seara, pe traseu. Și aproape niciodată în weekend.
Repartizarea controlorilor este făcută printr-o aplicație. Zi de zi, noi avem îndeplinit actul de control, în mijloacele de transport în comun. E adevărat, însă, că – dat fiind parcul foarte de mare de vehicule - numărul de controlori e unul nesatisfăcător.
Trebuie să conștientizăm. Sunt circa 230 de controlori la un parc circulant de circa 1.500 de vehicule în traseu. Trebuie să sesizăm acest aspect. Dar atrag atenția că echipele de control, într-adevăr, funcționează în anumite zone în care gradul de plată a călătoriei e unul nesatisfăcător.
Au plan de amenzi?
Nu există așa ceva. Nu, vă dați seama. Nu.
I-am văzut adesea că găsesc unul, doi sau trei călători care nu au titlu de călătorie. Îi coboară în stație, dar în restul mijlocului de transport nu mai controlează.
Eu nu vreau să cred așa ceva. Pe de altă parte, e adevărat că două persoane sau trei persoane care fac parte din echipa de control nu pot lua măsuri în tot mijlocul de transport în comun. Identifică acei călători care circulă în mod fraudulos și iau măsurile care se impun.
Vă dați seama că și noi ne finanțăm din plata suprataxei respective și e un beneficiu inclusiv pentru societate atunci când călătorul este prins circulând fraudulos, încasând acea suprataxă.
Pe de altă parte, pe noi ne favorizează cel mai mult ca toți călătorii să achite.
Au trecut 2 luni, cred, de la momentul în care s-a încheiat greva de la STB. Care timp de 5 zile a paralizat transportul de suprafață din oraș. A fost mare deranj. Ce măsuri ați luat? A fost cineva tras la răspundere pentru ce s-a întâmplat atunci?
S-au constituit comisiile de cercetare disciplinară în conformitate cu legea. Vă dați seama că este vorba despre un număr de circa 2.500 de șoferi care vor fi cercetați disciplinar.
În conformitate cu dispozițiile legale, măsurile pot fi luate în cel mult 6 luni de la evenimentul respectiv. Practic, noi am trimis convocatoarele către șoferii care nu și-au îndeplinit atribuțiile de serviciu. Către personal – că există și alte persoane care nu și-au îndeplinit atribuțiile.
S-a făcut cercetarea disciplinară, în momentul de față, pentru aproape 1.500 de angajați. Urmând să fie finalizate procesele verbale de cercetare disciplinară și urmând a se lua măsurile în conformitate cu dispozițiile legale.
Dispozițiile legale la noi se aplică printr-un regulament intern care face parte din contractul colectiv de muncă. Și, practic, măsurile care vor fi luate vor face ca în București și în zona metropolitană să nu mai fie posibile asemenea evenimente.
(...) finalitatea acestei acțiuni probabil va fi în jur de mijlocul lunii mai. Cam așa...
Tot în timpul grevei din ianuarie ați anunțat un supraconsum foarte mare. Crescuse consumul de la puțin peste 18.000 de litri de carburant la peste 44.000 de litri. E mai mult decât o dublare. Ce s-a întamplat cu acel supraconsum? Se menține situația și astăzi?
E în analiză, în momentul de față. S-au făcut anumite verificări, inclusiv în ceea ce privește cantitatea de combustibil alimentat.
Inclusiv vizavi de motivele pentru care a existat acel supraconsum. E la nivelul serviciului de audit intern o misiune pentru a determina care sunt motivele pentru acest supraconsum și, acolo unde există probleme, el va fi imputat celor care l-au creat (...)
În ultimele 2 luni, consumul a scăzut cu circa 3 litri la suta de kilometri. Dacă până în ianuarie aveam un consum, din ianuarie încoace el a fost diminuat cu circa 7%.
E mult, e puțin?
E o diminuare de 7%. Și nu vorbesc de supraconsum. Vorbesc de consumul de combustibil global.
Aveți, pe inventar, STB are acum 483 de tramvaie. Cele mai multe sunt V3A-urile vechi, construite începând cu 1973, la Uzina de Reparații Atelierele Centrale (URAC). Câte dintre ele mai sunt în uz astăzi? Și când vin cele noi, de la Astra Arad?
295 de tramvaie sunt acum, în circulație.
Potrivit contractului dintre PMB și Astra - care e public – fabricantul ar urma să livreze primul tramvai, capul de serie, în luna august 2022. Iar din luna următoare, câte 4 tramvaie pe lună.
Există perspectiva ca primul tramvai să fie lansat mai repede, în luna mai.
Și asta înseamnă că vom avea câte 4 tramvaie noi livrate din iunie 2022 sau din septembrie 2022?
Depinde de acordul dintre autoritatea contractantă, primăria, și Astra Vagoane.
Vor avea pe unde să circule noile tramvaie? Avem cale de rulare suficient de bună?
Există cale de rulare modernizată pe care aceste tramvaie să poată circula, cum ar fi linia 41. Dar vor fi de făcut adaptări la peroane, pe trasee. Pentru că vom avea aceste tramvaie lungi, de 36 de metri, vom avea nevoie și de peroane mai lungi.
Cumpărați tramvaiele de 18 metri de la VFU Pașcani (cu acționari din grupul de firme al lui Gruia Stoica), despre care primarul general, dl Nicușor Dan, spunea că sunt prea scurte pentru București? E licitația pe care STB a anulat-o în iarna 2020-2021, pe motiv că n-ar mai avea bani (circa 300 de milioane de lei - n.red.) să le achite. VFU Pașcani a contestat în instanță anularea și a câștigat. Și aveți decizie obligatorie să reluați procedura. De fapt, la ce v-a obligat instanța: să reanalizați ofertele, să atribuiți contractul către VFU Pașcani, să cumpărați?
Eu nu pot să intru în discuții vizavi de oportunitatea acestei achiziții, ea fiind fundamentată în 2018.
Pe de altă parte, ceea ce spun atât raportul Curții de Conturi (la care Nicușor Dan a făcut referire încă din decembrie 2020 - n.red.), cât și legislația e că municipalitatea nu poate finanța bunuri ale unei societăți comerciale (...)
Iar dacă în faza inițială această investiție a fost finanțată de la bugetul local, practic, declanșarea achiziției nu a fost bine gândită, la momentul respectiv. Pentru că atâta vreme cât e finanțată de la bugetul local, licitația nu ar fi trebuit să fie ținută de către STB. Municipalitatea trebuia să declanșeze această procedură de achiziție. Și atunci toate lucrurile ar fi fost în regulă.
Acum mai e o problemă vizavi de identificarea fondurilor pentru semnarea contractului. Dacă asta ne obligă instanța. Practic, legislația spune foarte clar că nu poți semna un contract dacă nu ai fondurile alocate. (...) La noi, fondurile nu sunt disponibile, în momentul de față.
Pe de o parte, municipalitatea nu poate finanța.
Pe de altă parte, noi nu suntem eligibili, în momentul de față (...) am încercat să identificăm fondurile necesare. Fonduri din diferite medii. Inlusiv fonduri externe (...) nimeni nu finanțează aceste tramavaie. E clar că soluția va fi tot una de continuare în instanță. Și să vedem ce va decide instanța.
Sunt tramvaiele propuse de VFU Pașcani fabricate de o firmă de la Moscova?
Eu ce am putut să fac, am verificat documentele prezentate de VFU Pașcani cu ocazia licitației.
În cazul acelor documente există o clauză de confidențialitate pe care am dat-o în analiză Serviciului Juridic. Și în condițiile în care nu se pune problema încălcării legii, vom încerca în perioada imediat următoare să vă dau toate detaliile vizavi de această achiziție.
Ceea ce e cert e următorul lucru. STB are nevoie de tramvaie noi. Problema e cum le finanțăm. E primul aspect. Și ce finanțăm, al doilea aspect.
URAC a construit și tramvaie moderne. E vorba despre cele 16 Bucur LF. În toamna lui 2020, aveați încă unul în lucru. Îl mai terminați?
Trebuie să-l terminăm în acest an.
Aveți cam 1.500 de autobuze pe inventar. Mercedesurile vechi, cele 400 de Otokare și cele 130 de Mercedesuri Citaro hibride. De mai multe ori, șoferii de autobuze Mercedes vechi ne-au spus „Am simțit frâna moale” sau „Am ieșit iar pe traseu fără toate piesele în mașină”. Sunt sigure acele autobuze?
Toate vehiculele care ies pe traseu sunt verficate. Pentru că zilnic se face o verficare tehnică a acestora. Mai mult decât atât. Șoferii – în conformitate și cu Codul Rutier – au obligația ca atunci când sesizează ceva să anunțe șeful de atelier să intervină pe acel vehicul.
E clar că nevoia de autobuze (în circulație, zi de zi - n.red.) nu e de 1.530, câte are STB în inventarul de vehicule (...) Necesarul e de cam 1.200 de autobuze. STB-ul are aceste autobuze disponibile. Circulă.
Și e clar că – din punct de vedere economic – nu se justifică să investești fonduri în niște vehicule imobilizate de mai bine de 5-6 ani de zile pentru a le aduce într-o stare corespunzătoare. Și-atunci dacă ai un agregat care pică, un motor sau cutia de viteze, acest grup motopropulsor poate să fie mai scump decât alocarea vehiculului. Și atunci nu se justifică în acest sens.
Și acest lucru trebuie să fie cunoscut. Chiar o să facem o analiză în perioada imediat următoare. Am discutat și cu colegii de la Direcția Economică și cu cei de la Exploatare. Și în măsura în care vom identifica alte mijloace fixe cu care să garantăm acea eșalonare de la ANAF, o să încercăm să casăm niște vehicule cu care nu mai circulăm de ani buni.
S-a făcut mare zarvă când s-au cumpărat Otokar-ele. Sunt ele bune pentru București?
(...) Orice licitație ar trebui să aibă niște criterii tehnico-economice foarte bine fixate, în documentația de atribuire.
Atâta vreme cât doar prețul e elementul favorizant, din păcate, pot să fie probleme în exploatare, în perioada următoare. Dacă facem o analiză tehnico-economică, știți cum e: cu cât cumperi mai ieftin ceva, cu atât plătești mai mult, în continuare. Asta-i o regulă nescrisă a pieței.
Trebuie să fim foarte atenți pe ceea ce facem. În caietele de sarcini, în documentații. Și ceea ce ne dorim noi. Pentru că noi facem parte din Uniunea Europeană, ne dorim niște mijloace de transport care să fie produse în Uniunea Europeană, la un standard foarte ridicat.
La licitația pentru cele 100 de autobuze electrice, lansată a 3-a oară, PMB vrea supercapacitori. Acei condensatori care recupereaza energia în procesul de frânare și care ar economisi energie electrică. Firmele înscrise la licitație susțin că n-au și că PMB le poate declara oricând ofertele neconforme. Dar spun că tehnologia respectivă e depășită și că pot oferi performanțele cerute de PMB și fără supercapacitori.
(...) ne dorim să promovăm transportul ecologic. Iar în exploatare să avem niște costuri de exploatare cât mai mici.
Asta duce înspre faptul că, în mod rapid, avem nevoie de niște autobuze care să înlocuiască ceea ce există achiziționat în ultimii 15 ani. Pentru că primele autobuze Mercedes au venit în urmă cu 15 ani. Durata maximă de viața a unui autobuz, în zona asta, e de maxim 10 ani.
Vă dați seama că orice întreținere a parcului cu o durată de viață foarte mare implică niște costuri foarte mari.
Și, atunci, cu cât avem vehicule noi, cu atât ne ajută. Și din punct de vedere al costurilor, și din punct de vedere al imaginii pe care o avem față de călător.
Dacă discutăm din punct de vedere tehnic, legislația din România prevede faptul că orice soluție care aduce avantaje mai mari care din punct de vedere tehnic este peste cea propusă în caietul de sarcini este luată în considerare.
Deci soluția cu supercapacitorii nu e o frână pentru ceilalți ofertanți, care pot veni cu soluții mai noi. Noi nu avem de ce aștepta. Există soluții alternative. Orice producător practic se putea prezenta la licitație.
Iar vizavi de participarea la analiza efectuată în cadrul municipalităpții, ca autoritate contractantă, pe oferta de autobuze electrice, pot spune că da, STB are niște persoane cooptate ca și experți tehnici.
Ați cerut de la PMB subvenție de 1,3 miliarde de lei și ați primit doar 980 de milioane. Deci între ce v-ați propus și realitate e o diferență. Intenționați să rămâneți în funcție până în 2024? Și dacă da, spuneți-mi 3 lucruri pe care vreți să le schimbați în bine, în acest timp.
(...) reformele principale trebuie să plece de la componenta de resurse umane. Mentalitatea angajatului din STB trebuie să fie schimbată.
Pe de altă parte, următoarea reformă trebuie să ducă în zona de digitalizare. Și a treia, înspre creșterea calității serviciului de tranport public.
Se poate face, cu banii pe care-i aveți?
E posibil (...) În condițiile în care o anumită componentă destul de mare pe care o avem ca și cost va fi diminuată, astfel încât să lăsăm locul investițiilor care vor aduce doar beneficii pentru călători.
Ce veți diminua?
În momentul de față, ponderea cu salariile reprezintă cam 80%, dacă punem la socoteală și sporurile. E clar că acest lucru arată disfuncționalități majore în orice societate comercială. Ne-am propus să reducem. Și asta am făcut, în ultimul an.
De când am preluat conducerea, STB-ul are mai puțin cu 650 de angajați. Acest lucru trebuie să continue și acolo unde noi efectuăm anumite servicii, să fie externalizate.
Plecări naturale sau concedieri?
Și, și. Pentru că asta este o societate comercială. Când am venit, aveam 11.200 de angajați, iar acum mai avem circa 11.560. Avem, zilnic, 4 plecări. Dar mi-am asumat ca la 4 plecări, să fie maxim o angajare. Iar acea angajare să fie bine țintită, astfel încât să aducă beneficii societății.
Este STB SA pe profit în momentul de față?
STB a încheiat anul 2021, din informațiile preliminare pe care le avem, pe partea de realizări, a încheiat cu un oarecare profit.
Noi, ca și serviciu de transport public local, atunci când dimensionăm bugetul de venituri și cheltuieli, îl dimensionăm pe zero. Pentru că, practic, noi trebuie să aducem cât mai multe servicii. Iar asta implică niște cheltuieli. Dar e adevărat că nu poți să utilizezi foarte repede tot ceea ce produci, astfel încât să realizezi investiția.
La fel cum a fost și în anul trecut, poate ceva mai mare. Dar nu foarte mare. O să fie undeva la 20 de milioane de lei, la o cifră de afaceri de circa 1,3 miliarde.