Testele rapide anti-coronavirus vor fi desfiinţate începând din 11 octombrie. Acesta ar trebui să fie un motiv de vaccinare, după cum s-a subliniat la finalul consultărilor cancelarului Merkel cu premierii regiunilor.
Pe fundalul creşterii infectărilor cu coronavirus, Angela Merkel şi premierii landurilor federale au decis noi măsuri de combatere a pandemiei.
Principalul ţel este accelerarea campaniei de vaccinare, care cunoaşte în prezent un recul, astfel încât să se evite un val 4 al pandemiei. Măsurile sunt menite să facă presiuni asupra celor care nu s-au vaccinat încă, deşi au oferta la dispoziţie.
Astfel, testele rapide gratuite anti-coronavirus vor fi desfiinţate începând din 11 octombrie. Cei testaţi vor trebui în continuare să suporte costurile. Teste gratuite vor mai exista doar pentru cei care nu se pot vaccina din motive medicale sau pentru cei care nu există recomandarea s-o facă, "mai ales femei însărcinate, copiii şi adolescenţii cu vârste sub 18 ani."
"Mizăm acum totul, în contextul creşterii numărului infectărilor, pe cei care încă nu s-au vaccinat", a declarat Merkel, la capătul consultărilor la vârf.
"Dat fiind că, în esenţă, putem face o ofertă de vaccinare fiecărui cetăţean al Republicii Federale Germania, vom pune capăt testărilor gratuite."
Primaul Berlinului: Cine nu se vaccinează se pune în pericol pe el şi pe ceilalţi
Merkel a exprimat speranţa că "va creşte iarăşi notabil rata vaccinărilor."
În prezent, 55% din cetăţenii germani sunt vaccinaţi complet. Obiectivul este ca procentajul să crească "cu mult peste 70 la sută, în jurul valorii de 80 la sută".
Premierul-primar al Berlinului, social-democratul Michael Müller, a adăugat că cei care nu se vaccinează se pun în pericol pe ei şi pe ceilalţi. Testele oferă multe posibilităţi, dar există o incidenţă mai mare în rândul celor nevaccinaţi.
La cei cu vârste între 15 şi 25 de ani, incidenţa a crescut la Berlin la 100 de noi infectări la suta de mii de locuitori, în interval de o săptămână, a precizat el.
Cei nevaccinaţi riscă restricţii în spaţiul public
Începând din 23 august, va fi în vigoare aşa-numita regulă 3G, care va permite accesul în numeroase domenii ale vieţii sociale numai celor vaccinaţi complet, celor vindecaţi de Covid sau celor testaţi.
Cine nu este nici vaccinat, nici vindecat recent de Covid va putea intra în spitale, cămine de bătrâni, la evenimente şi spectacole, în săli de fitness, hoteluri, spaţiile închise ale restaurantelor, frizerii şi servicii de îngrijire corporală doar în urma prezentării unui test negativ. Testul rapid antigen nu poate fi mai vechi de 24 de ore, iar cel PCR mai vechi de 48 de ore.
În continuare, rămân valabile pentru întreaga populaţie regulile de protecţie cunoscute: distanţarea fizică, portul măştii în spaţiile comerciale şi în mijloacele de transport în comun.
Se va verifica la fiecare patru săptămâni dacă aceste măsuri se mai impun în continuare.
Vicepreşedintele formaţiunii liberale FDP, Wolfgang Kubicki, i-a reproşat lui Merkel că este "captivă într-o bulă a fricii".
"Am impresia că ceea ce decide Merkel cu sprijinul câtorva premieri regionali se îndreaptă spre o politică no-Covid, în condiţiile în care ştim cu toţii că nu vom mai scăpa niciodată de acest virus", a declarat Kubicki pentru "Bild live".
El nu vede un motiv pentru a-i feri pe cei nevaccinaţi de ei înşişi. Iar dacă "statul ordonă ca eu să mă testez pentru a putea lua parte la viaţa socială normală, atunci statul trebuie să suporte şi cheltuielile pentru asta", a mai adăugat el.
Incidenţa creşte în Germania
La nivel federal, media incidenţei noilor infectări cu coronavirus a crescut sensibil, atingând în prezent 23,5 cazuri la 100.000 de locuitori în interval de o săptămână.
Potrivit Institutului Robert Koch, în interval de 24 de ore s-au înregistrat 2.480 de noi infectări şi 19 decese în legătură cu coronavirusul. Cu o săptămână în urmă, media incidenţei era 17,90.
În cadrul consultărilor cancelarului cu premierii regionali s-a decis de asemenea un fond naţional de reconstrucţie, dedicat regiunilor devastate de inundaţiile din iunie, cu precădere din vestul ţării.
Fondul va fi dotat cu 30 de miliarde de euro, suportate în mod egal de guvernul federal şi de executivele regionale.
Citeşte şi:
