Președintele Asociației Naționale a Salvatorilor Montani din România (ANSMR) Sabin Cornoiu susține că, la fel ca și colegii săi, a rămas fără cuvinte atunci când a aflat că un turist pe care zeci de oameni îl căutau, zi și noapte pe munte, ca să-l salveze, era de fapt acasă.
E o situație absurdă, pe care n-o putem preveni cu amenzi, ci doar cu educație, susține profesorul Cornoiu.
Turistul de 36 de ani a sunat la 112 sâmbătă seara ca să anunțe că s-a rătăcit în timp de parcurgea un traseu, la piciorul Pietrei Arse.
Salvamontiștii s-au mobilizat și au început căutările. Potrivit profesorului Sabin Cornoiu, operațiunea s-a desfășurat pe toată durata nopții de sâmbătă spre duminică. Apoi, căutările au continuat pe lumină, dar și în noaptea următoare.
Turistul n-a mai răspuns la telefon. Era de așteptat, de vreme ce se presupune că se pierduse pe munte. Luni dimineață, însă, turistul a răspuns, spre surprinderea salvatorilor. Și a spus că, de fapt, era deja acasă de mai mult timp.
Asta, în condițiile în care nu mai puțin de 27 de oameni - salvamontiști, jandarmi și pompieri - cotinuau încă să îl caute pe munte de sâmbătă seara.
În aceste condiții, l-am întrebat pe președintele ANSMR dacă nu cumva legea permite ca astfel de turiști iresponsabili, care irosesc resursele instituțiilor, să poată fi amendați.
Amenda nu rezolvă mare lucru. Avem nevoie de educație!
”Astfel de situații nu sunt prevăzute în legislație. Omul va spune că n-a fost un apel fals la 112 (care se poate sancționa cu amendă de până la 2.000 de lei – n.red.), ci că a sunat de pe munte, când chiar avea probleme.
Dar o lege care să prevadă că omul reușește să coboare de pe munte, se duce acasă, se culcă, își lasă telefonul închis și nu mai anunță pe nimeni... nu știu să existe. Chiar era uimit și întreba ce datorie are el să ne anunțe pe noi și de ce atâta grabă...
Nu e o problemă care să se rezolve prin lege. S-au încercat tot felul de variante. S-a luat în calcul inclusiv ca salvamontistul să-i poată amenda pe cei care nu au echipament corespunzător (principalul motiv pentru care turiștii ajung în situații limită, pe munte - n.red.).
Dar s-a ajuns la concluzia că, în practică, nu se poate. Chiar dacă stabilești norme, nu poți sta pe munte să verifici dacă acel cauciuc din care sunt făcuți bocancii corespunde normelor. Sau ce densitate are geaca și dacă îi oferă suficientă protecție turistului”, a declarat Sabin Cornoiu pentru Spotmedia.ro.
Acesta susține că mobilizarea oamenilor pe munte înseamnă o cheltuială însemnată și uzură de echipamente.
”Sunt atâția oameni pe care i-ai plătit. Plus mâncarea lor. Plus că se duc cu ATV-urile. Se uzează, se mai sparge o roată. Știți cât e un cauciuc? Cam 700 de lei. Și dacă ai da doar 2.000 - 3.000 de lei pentru o operațiune dintr-asta, ai cheltuit degeaba banii pentru 6 perechi de bocanci. Orice resursă e prețioasă.
Plus că trimiți pe munte oameni de care ar putea fi nevoie pentru o urgență reală”, a mai spus președintele ANSMR.
Sabin Cornoiu susține că nu se poate spune că a crescut numărul turiștilor iresponsabili. Dar că oricum e nevoie de multă educație.
”Cazuri de acest fel, în care omul să se ducă să se culce și nu mai ține cont că a sunat la 112, să ceară ajutor, nu prea întâlnim. De regulă, când reușesc să cobore singuri de pe munte, oamenii care au cerut ajutor ne sună de pe unde pot și ne anunță că au scăpat și sunt bine.
Dar în linii mari, turiștii pot fi împărțiți în 3 categorii:
- cei care urcă pe munte și știu cum să o facă. Și dintre ei, unii pot avea probleme. Vorbim despre câteva procente. Se poate întâmpla.
- turiștii care urcă cu mașina pe șosele mari (Transalpina, Transfăgărășan etc) și apoi se aventurează spre creste. Înainte, când nu erau șoselele, oamenii făceau 2 zile până sus. Vedeau dacă îi rod bocancii sau dacă e prea subțire geaca. Acum se urcă în adidași spre creastă. Unii. Mulți dintre cei care urcă cu mașina se învârtesc 200-300 de metri și apoi se întorc.
- aceia care se pregătesc pentru munte din cine știe ce povești sau de pe rețelele de socializare. Și care vor să urce, dar sar anumite etape de pregătire. Spre exemplu, dacă vezi o fotografie cu om în șort și tricou pe munte, cu un rucsac în spate, s-ar putea să îți faci o idee greșită. Ai putea spune că în șort și tricou trebuie să urci. Dar fără să știi că în rucsac omul s-ar putea să aibă haină de ploaie, bluză termică, o sfoară, o carabină etc. E important să te informezi bine”, a mai apus președintele ANSMR.
Înainte să urcați pe munte, cereți sfatul salvamontistului!
Sabin Cornoiu a precizat că ANSMR îi încurajează pe turiști să sune la Salvamont, înainte să urce pe munte, tocmai ca să evite orice fel de problemă.
”Avem aplicație pentru telefon. Săptămâna aceasta vom încărca și varianta updatată pentru iOS. Și avem recomandări legate de apelul de urgență, de starea vremii, de întâlnirea cu animale sălbatice, de ceea ce trebuie să faci când ești martor la un accident montan... Sunt vreo 10 categorii în care îi spunem omului ce să facă.
Dar recomandarea este mereu aceeași: înainte să pleci pe munte, vorbește cu cei de la Salvamont despre traseul ales, despre perioadă și grupul cu care urci. Și ei îți vor da cele mai bune sfaturi. Apelați dispeceratul Salvamontului.
Să vă dau un exemplu. Vine o furtună rapidă, care distruge 2-3 trasee. Cad copaci. E dificil să faci o notificare pe care să o vadă toți cei care vor să urce. E mai ușor, ca turist, să întrebi. Și salvamontistul îți spune: au căzut copaci pe o anumită porțiune, poți trece printre ei, dar în loc de 3 ore, rezervă-ți 6 ore pentru porțiunea de drum.
În felul acesta, dacă urci spre o cabană, spre exemplu, n-o să te prindă noaptea pe drum. E cel mai sigur să întrebi”, mai spune profesorul Sabin Cornoiu.
Citește și:
