Primăria Sectorului 4 începe, în această toamnă, înlocuirea plăcii de beton pe care este amenajată Piața Unirii și consolidarea pasajului omonim. Lucrările costă 800 de milioane de lei, iar peste 90% din sumă va fi plătită de Guvernul României.
E un șantier complex, planificat pentru 2 ani, care va perturba serios circulația rutieră prin centrul Capitalei. Și, pe cale de consecință, va influența viețile a milioane de oameni.
spotmedia.ro vă spune, astăzi, pe larg, ce lucrări și-au propus constructorii să facă acolo, în următorii 2 ani, cum au fost ele etapizate și unde se așteaptă provocări inginerești.
Primăria Sectorului 4 a lansat, pe 23 aprilie 2024, o licitație pentru a-și selecta proiectant și constructor pentru refacerea planșeului Pieței Unirii și consolidarea pasajului care trece pe sub această piață. Detaliile despre procedură, aici.
A câștigat licitația singura asociere de firme care a depus ofertă. Adică asocierea alcătuită din companiile Construcții Erbașu, Concrete & Design Solutions și Bog Art, care vor subcontracta: Aquaproiect, Concelex, Ces Consulting Services, DP Proiect Instal, Prospect Drill, Invest Servicii Comerciale SRL, Drum Concept și MC General Construct Afla SRL.
Contractul dintre primărie și firmele care și-au asumat proiectarea și execuția lucrărilor a fost semnat pe 22 ianuarie 2024. Și, la scurt timp, a început proiectarea.
Inițial, deschiderea șantierului era programată pentru anul 2025. Dar Primăria Sectorului 4 spune că încearcă să înceapă mai devreme, încă din această toamnă.
Ce-i de făcut, pe șantier
Detalii despre ce e de făcut ne-a oferit Marius Coaje, director în cadrul Primăriei Sectorului 4.
„Avem o secțiune a cuvei Dâmboviței, acoperită de planșeu. Acum, planșeul reazămă, în 2 locuri, pe zona de bief (porțiune din albia Dâmboviței – n.red.).
Și mai sunt acolo niște stâlpi care merg pe niște creioane de lemn care stau mereu în apă.
Acești stâlpi și punctele de reazăm despre care spuneam mai devreme susțin acum planșeul.
Am început să documentăm situația de la fața locului.
Caseta colectoare – care este a PMB și Apa Nova (și care preia apele uzate ale Capitalei - n.red.) – are mari probleme. Au existat niște contracte cu finanțate europeană. S-au reziliat fără ca ceva să se întâmple.
Am decis, în urma discuțiilor, ca - dacă tot deschidem planșeul - PMB și Apa Nova să intre și să își repare caseta. Acesta va fi proiectul lor, cu finanțarea lor.
Apoi, dacă tot intervenim acolo, se pune problema asigurării unui tranzit cât mai corect al apelor, în bazinul hidrografic al Dâmboviței.
Așa că - la solicitările Apa Nova – se vor elimina cei 2 stâlpi de sprijin existenți. Și în locul lor se va fora în afara cuvei Dâmboviței, cu piloni forați, cu carcase betonate, cu grindă de coronamente și de o parte și de alta, cu placă de suprabetonare care va rezema pe capetele coloanelor forate.
În plus, tot pentru asigurarea unui tranzit corect al apelor, se vor elimina și 2 poduri vechi, numite George Coșbuc și Șerban Vodă. Ele au rămas acolo, în subteran. S-a turnat peste ele planșeul.
Însoțește Dâmbovița - venind dinspre Universitate - o conductă mare, care asigură drenurile. O vom schimba.
De fapt, vom schimba toate rețelele din zonă. Unde e nevoie, se fac provizorate pe durata lucrărilor. Dar rețelele se vor înlocui”, a explicat Marius Coaje.
Punctul critic: zona de sifonare a Dâmboviței
Directorul din cadrul Primăriei Sectorului 4 consultat de spotmedia.ro spune că provocarea inginerească majoră a acestui proiect ține de zona de rețele.
„Cea mai mare provocare este acolo unde Dâmbovița intră pe sub pasajul rutier, în zona «de sifonare», cum îi spune toată lumea. Și unde, în 1986-1987, s-a luat decizia construirii unui pasaj rutier urban.
Dâmbovița – sistematizată în anii 1930 – 1940 – coboară pe sub acest pasaj, prin această zonă numită «de sifonare» și iese în zona teraselor de pe malul râului.
Acolo au fost proiectate, în anii respectivi, 8 conducte pentru a asigura tranzitul corect al Dâmboviței pe sub pasajul rutier. Dar au fost executate, din păcate, doar 4, care nu asigură tranzitul eficient al apei.
Apele Române reușesc – prin nodurile hidrotehnice amplasate pe Dâmbovița – să dimensioneze corect debitul pe apă, prin cele 4 conducte. Dar în caz de inundație, apa ar putea ajunge chiar la galeriile de metrou din zonă. Lucru pe care nu și-l dorește nimeni.
Așa că, la solicitarea Apelor Române, împreună cu proiectantul și constructorul, am proiectat și vom executa alte 3 conducte pentru creșterea cu 50% a capacității de tranzit, în zona sifonării”, a mai spus Marius Coaje.
Pasajul Unirii se înalță un pic. Dar nu pentru TIR-uri
Marius Coaje spune că Pasajul Unirii - construit în comunism ca o replică a unor pasaje rutiere din Vest - n-a fost gândit pentru mașini cu gabarit mare.
„Nu a fost gândit cu nivel foarte mare de înălțime. Nu avea cum să-l facă mai înalt. Radierul (fundația – n.red.) sprijină pe caseta de sub Dâmbovița. E acolo și zona de sifonare, prin care trec cantități mari de apă... Oricum nu aveau unde să se ducă mai jos cu el. Iar istoria asta, că puteau să-l facă mai înalt, dar n-au vrut... e doar o poveste.
Cu privire la lucrări. La prima intervenție pe care am făcut-o, am rezolvat problema radierului. Acum - pentru că așa a reieșit din expertiza tehnică și din Documentația de Avizare a Lucrărilor de Intervenție (DALI) - pasajul va fi consolidat.
În următorii 2 ani se vor cămășui pereții laterali, se va înlocui plafonul pasajului, construit după o tehnologie cu fâșii de goluri (prefabricate din beton cu goluri la interior – n.red.). S-a dovedit ulterior că n-a fost cea mai bună soluție, așa că ele vor fi scoase. Se vor înlocui toate rețelele care tranzitează sau însoțesc pasajul rutier.
Și se va ridica – se va crește și gabaritul – ca să avem o trecere liberă de 4 m, de la 3,7 metri, cât este azi”, a mai declarat Marius Coaje pentru spotmedia.ro.
Acesta susține că creșterea gabaritului se datorează noilor tehnologii de construcție, cu ajutorul cărora un drum construit astăzi este mult mai suplu decât unul din trecut. Dar creșterea gabaritului nu are ca scop deschiderea accesului TIR-urilor prin pasaj.
În continuare, susține Marius Coaje, TIR-urile n-ar trebui să circule prin centrul Bucureștiului, nici dacă ar putea, întrucât un astfel de trafic greu i-ar deranja pe bucureșteni.
Însă, susține Marius Coaje, PMB va decide regimul de tonaj în zonă, după finalizarea lucrărilor.
Bani pentru situații surpriză
„Nu ar trebui să avem surprize, când vorbim despre rețele sau despre alte construcții subterane pe care am putea să le descoperim pe acolo.
Dar până ce efectiv nu intrăm să desființăm, să înlocuim rețelele respective, nu știm. Vom vedea. Suntem pregătiți, avem – după cum a fost făcută licitație – și lucrări neprevăzute, lucrări incidentale, dacă apar. Și noi, și ceilalți care sunt implicați. Și sunt destul de multe instituții implicate în aceste lucrări. Am cerut undeva la 25 de avize de la instituții ale statului și firme private”, a mai spus directorul din cadrul Primăriei Sectorului 4 citat de spotmedia.ro.
Unde se va sparge în Piața Unirii, etapă cu etapă
„Din proiectul tehnic reiese că vor fi 4 etape de lucru la planșeu și 8 etape de lucru la pasajul rutier. Iar ca să nu blocăm traficul de tot în zonă, se va lucra în paralel.
Și se va executa o etapă la planșeu, în paralel cu 2 etape la pasaj. Apoi altă etapă la planșeu și, în paralel, încă 2 etape la pasaj. Și tot așa.
Avem etapa 1: planșeul - se va interveni în zona de parc, fără afectarea circulației rutiere. Se va sparge, se vor reloca rețelele afectate. Și - așa cum am zis - în paralel, se vor lucra și 2 etape la pasaj. Pe segmente diferite (detalii în foto, mai jos).
În etapa a doua, se va interveni în zona de planșeu de la Hanul lui Manuc. Și alte 2 zone la pasajul rutier (detalii în foto, mai jos).
Apoi vom avea etapa a treia: la planșeu se va interveni la ieșirea din parc, în zonă de fântâni. Și se va lucra pe o zonă întinsă de pasaj, în fața Magazinului Unirea (detalii în foto, mai jos).
Iar în etapa a patra, se va închide zona de planșeu, cu intervențiile din zona de sifonare, cu zona de planșeu de aici. Și se vor finaliza intervențiile la zonele rămase din pasaj.
Etapa 4 de lucrări: se va interveni în Parcul Unirii, în zona sifoanelor subterane. Și pe alte două porțiuni de pasaj. Zonele în care se va lucra sunt marcate cu portocaliu pe harta. Imagine: Alexandru Nistor, în baza informațiilor Primăriei Sectorului 4
Pe unde și cum vom circula
Primăria Sectorului 4 își dorește lucru în 3 schimburi, pe șantierul de la Unirii. Problema este că în zonă locuiesc oameni, așa că va trebui să negocieze cu aceștia un mod de lucru care să-i deranjeze cât mai puțin.
L-am întrebat pe Marius Coaje și la ce să se aștepte un bucureștean din punct de vedere al restricțiilor de trafic din zona Unirii, din următorii 2 ani.
„Conform managementul traficului, aprobat de Comisia Tehnică de Circulație (CTC) și de Brigada Poliței Rutiere, se vor institui niște măsuri.
Aceste măsuri care vor impune îngustarea sau închiderea anumitor benzi, refacerea de fluxuri, drumuri temporare în anumite locuri etc. Ca la orice lucrare mare.
Exista varianta – pe care au spus-o, dar doar atât, au spus-o anumite persoane - să închizi total zona de acolo. Și există varianta etapizării, cu trafic prin zonă. Pe aceasta din urmă am ales-o noi. Se va lucra, dar se va și circula.
La ce să se aștepte un bucureștean? Respectând semnele de circulație temporare montate în zonă, va circula!”, a mai spus Marius Coaje, director în cadrul Primăriei Sectorului 4.