În urmă cu 22 de ani, Ciugud – o comună cu 6 sate și circa 2.600 de locuitori din apropiere de Alba Iulia – semăna cu multe alte localități rurale din România. N-avea apă curentă, n-avea canalizare și nici drumuri asfaltate.
Era doar un alt loc din care tinerii plecau, rând pe rând, în căutarea unei vieți mai bune.
E tocmai situația în care cei mai mulți dintre primarii de comună din România ridică din umeri. Fără sume mari de bani la bugetul local, fără locuri de muncă pentru care tinerii să accepte să rămână în localitate, fără utilități și fără drumuri bune, ce poți face?
De fapt, ai de ales. Poți să administrezi sărăcia și speri că, vreodată, vor veni și vremuri mai bune. Mulți primari aleg această variantă.
Primarul din Ciugud, Gheorghe Damian, a ales, însă, o altă cale. A strâns oameni tineri cu care să lucreze, a schimbat mentalități, a găsit bani și a transformat comuna în primul „smart village” din țară, unde taxele se plătesc online, unde există centrală electrică eoliană și mașini electrice la primărie, dar și grădiniță și școală smart.
Așa că - în loc să continue să plece - oamenii au început să se mute înapoi în comună. Acum sunt circa 3.500 de locuitori.
Despre rețeta acestei transformări a povestit primarul comunei Ciugud, Gheorghe Damian, într-un scurt interviu video acordat spotmedia.ro. Îl puteți urmări integral, în format video, mai jos.
În continuare, puteți citi parte dintre declarațiile primarului pentru spotmedia.ro, dar și alte informații de context despre cum a reușit comuna Ciugud să evolueze și despre ce proiecte pregătește administrația pentru cetățenii săi.
Primul calculator din instituție a fost donat de un prieten al primarului
Când oamenii l-au ales prima oară să fie primar, în anul 2000, Gheorghe Damian a găsit instituția pe care o conduce îngropată în datorii. Avea pe plată de aproape 3 ori mai mult decât reușea să strângă într-un an.
Primul lucru pe care l-a făcut a fost să își creeze o echipă de oameni tineri. Apoi, încet - încet, a început să ducă administrația în secolul XXI.
„Actele din primărie erau redactate la o mașină de scris mecanică. Nici măcar electrică.
Și având în vedere că nu eram eu un expert într-ale calculatoarelor (primarul lucrase înainte ca asistent în medicina de urgență - n.red.), am apelat la un prieten. Mi-a sugerat să cumpăr un calculator la primărie și o imprimantă.
Sigur că n-aveam banii necesari. Și am găsit un alt prieten care ne-a donat un 686 (model vechi de PC – n.red.) - era mare lucru să ai un 686 atunci! – și o imprimantă cu ace. Pentru că pe aia o avea și era mai ieftină.
Și așa am început. Au fost primii pași din... să-i zicem transformarea digitală a administrației de la Ciugud.
După care le-am dat termen colegilor o lună de zile să învețe Word-ul.
Adică le-am spus: peste o lună, niciun act din Primăria Ciugud nu va mai ieși bătut la mașină. Trebuie scris în Word și apoi listat și dat omului. Ăsta a fost începutul”, povestește Gheorghe Damian pentru spotmedia.ro.
Pentru primăria din Ciugud a fost un progres să lucreze cu documente tehnoredactate. Dar acel progres nu le îmbunătățea simțitor viața localnicilor. Pentru asta, era nevoie ca mecanismele administrative să fie regândite, simplificate și digitalizate.
„Îmi aduc aminte că am participat la diverse cursuri în afară, în care am învățat și despre transformarea digitală și am luat contact cu primele soft-uri pe care primăriile din vestul Europei le foloseau în administrație.
Îmi aduc aminte că în 2005, parcă, am semnat un parteneriat de înfrățire cu o comună din Spania. Iar ei îmi arătau un soft și o aplicație în care aveau, pe hartă, trecute toate construcțiile, toată masa impozabilă.
Eu nici măcar nu puteam visa la așa ceva! M-am întors acasă, am căutat să vedem dacă există în România cineva care să furnizeze un astfel de produs. La vremea respectivă nu exista nimeni.
Dar începuseră să apară softuri dedicate pentru contabilitate, pentru casierie și așa mai departe.
Prin 2006 - când erau disponibile fonduri de preaderare (la UE – n.red.) - am scris un proiect cu finanțare europeană și am reușit să ne cumpărăm primul pachet de soft-uri și primele calculatoare și imprimante noi din Primăria Ciugud.
După care, odată cu intrarea în Uniunea Europeană, am găsit o firmă din România care deja scria un pachet mai dezvoltat de soft-uri pentru toată administrația, care cuprindea inclusiv acea aplicație cu hartă.
Am scris un nou proiect cu finanțare europeană, am cumpărat pachetul respectiv și – cu ajutorul lui - am devenit prima administrație publică locală din mediul rural din România în care oamenii își puteau plăti impozitele de acasă, de la calculator.
Prima din mediul rural și a 3-a din România. Primele au fost, parcă, Oradea și Timișoara”, își amintește primarul comunei Ciugud.
În prezent, la sediul Primăriei Ciugud nu se mai pot plăti taxe și impozite. Cetățenii și le achită fie online, de la calculator, fie de la niște automate montate în fiecare dintre cele 6 sate ale comunei Ciugud.
La aceste automate se poate, încă, plăti și cu numerar. Dar opțiunea va fi eliminată, în timp. Așa că fiecare ciugudean va plăti doar cu bani electronici.
De la datorii mari, la propriul motor economic
Digitalizarea administrației locale e importantă în orice comunitate, pentru că-i scutește pe oameni de drumuri la primărie și le ușurează interacțiunea cu instituțiile.
Dar înainte de digitalizare, primarii trebuie să le asigure cetățenilor acces la utilitățile de bază: apă curentă, canalizare, alimentare cu energie electrică și gaze, dar și drumuri bune pe care să se poată circula.
Administrația lui Gheorghe Damian a fost nevoită să găsească bani pentru toate. Și i-a găsit. În bună parte, a folosit fonduri europene.
Mulți primari din România ar putea face la fel. Dar nu fac din cauză că - susțin ei - nu-i ajută consiliile județene sau Guvernul cu bani pentru co-finanțarea proiectelor (de regulă, un procent de 10% din valoarea unei investiții trebuie acoperit de la bugetul local - n.red.).
A avut și Gheorghe Damian aceeași problemă. Iată cum a reușit să o rezolve.
„Încă din primul mandat am realizat că trebuie să ne creăm un motor financiar.
Bine, lucrurile erau mult mai urâte, până la intrarea noastră în Uniunea Europeană. Adică dependența de factorul politic era imensă. Și chestia asta pe mine mă deranja: să te duci să pupi inelul ca să mai primești ceva. Sau dacă nu ești de la partidul care trebuie, să nu primești banii necesari.
Eram precum statele africane, cumva. O spun, chiar dacă poate pe unii îi supără... Pe mine m-a deranjat chestia asta și atunci am realizat că e foarte important să-ți creezi un motor financiar și să ne câștigăm independența financiară. Și am făcut-o.
În 2005 (la mijlocul celui de-al doilea mandat - n.red.) am creat o zonă de dezvoltare economică. Am luat practic vreo 30 de hectare dintr-o pajiște comunală pe care am utilat-o. Am tras apă, gaze, canalizare, curent, tot ce trebuie.
Și a fost greu, foarte greu, până am convins primii investitori să vină acolo (și parte dintre localnici s-au opus inițial, supărați că li se strică pășunea - n.red.). După care lucrurile au mers. Sigur că nu foarte simplu, pentru că știți că în 2008-2009 a venit o criză economică.
A trebuit să ne recalibrăm și noi în relația cu agenții economici, să regândim contractele de concesiune. Dar la ora actuală avem acolo peste 40 de companii și peste 1.000 de locuri de muncă, ceea ce ne aduce undeva la 80% din veniturile noastre proprii (de circa 2 milioane de euro pe an - n.red.)”, spune Gheorghe Damian.
Școala și grădiniță smart, cu realitate virtuală
„Ideea cu transformarea școlii într-una digitală am luat-o într-o perioadă în care nici nu ne gândeam că va veni o pandemie și că avem nevoie de așa ceva.
Pentru noi, investiția în educație este cea mai importantă. Și considerăm că niciodată banii investiți în educație nu-s prea mulți, că educația este, de fapt, temelia oricărei societăți. Și că dacă investești în educație cu siguranță ai și viitor, ai și medici pregătiți, ai și constructori pregătiți. Tot ce ne dorim (....)
Însă noi am luat decizia și într-o altă conjunctură. Comuna Ciugud are 6 sate. Aveam școli în aproape fiecare sat. Era învățământ simultan, pentru că era aproape fracționat. Se crease un fenomen: părinții își duceau copiii la școli din Alba, unde spuneau că nu e învățământ simultan.
Și-atunci am luat - nu foarte ușor - decizia de a închide școlile din celelalte sate și să deschidem una de centru puternică. Și ne-am gândit ce putem face unei școli ca să devină mai atractivă decât cea unde părinții își duc copiii acum. Și am zis: hai să facem o școală inteligentă, pentru că tot vrem noi să promovăm acest concept de sat inteligent.
Am luat o clădire veche, vai de ea, construită în 3 etape, în care am adus foarte, foarte multă tehnologie.
Există control automat al cantității de lumină ce pică pe banca elevului, în așa fel încât să fie mereu suficientă, indiferent cum e afară. Temperatura e controlată și e constantă, indiferent de cea de afară și de câți copii sunt în clasă.
Lumina și căldura se întrerup automat după 15 minute în care nu e nimeni în clasă și se aprind automat când cineva ajunge în zonă (...)
Copiii beneficiază de un sistem audio, în toată școala. În pauze, ascultă muzică. E un playlist pe care îl întocmesc împreună cu profesorii.
Când am deschis noi această școală, era ceva să ai în toate clasele table inteligente. Acum – după pandemie - nu mai e o inovație așa de mare.
Dar le-am luat copiilor Cromebook-uri speciale pentru educație. Și ei învață pe o platformă specială, unde au acces și profesorii, dar și părinții.
Și desigur am investit într-un laborator de realitate virtuală. Spre exemplu, la biologie, dacă profesorul vorbește despre inimă, copilul poate lua un cub (un dispozitiv – n.red.) pe care – dacă îi scanează codul OQ – cu ajutorul ochelarilor de realitate virtuală îl va vedea ca pe o inimă. Îl va putea întoarce în mână ca să studieze inima. Va putea simți cum pulsează o inimă și așa mai departe.
Le-am oferit, sigur, și alte facilități ca să îi facă fericiți: transport gratuit, masă și after-school.
Și acum școala e neîncăpătoare”, spune primarul comunei Ciugud.
Mai mult, primăria din Ciugud a finalizat un studiu de fezabilitate pentru o școală smart, construită de la zero. Spune că o poate face în 2 ani de la momentul în care găsește cei 6 milioane de euro care îi sunt necesari pentru lucrări.
Între timp, cu o investiție de 1 milion de euro, Primăria din Ciugud a deschis la începutul acestui an prima grădiniță smart din comună.
Cum îți dai seama dacă investiția a meritat? E suficient să vezi un copil care plânge și își roagă părinții să nu-l ia acasă, ci să-l mai lase la grădiniță, spune primarul Gheorghe Damian.
Mini-centrală pentru energie verde și mașină electrică
Dintre cele 6 sate ale comunei Ciugud, cel mai mare este Șeușa. În acest sat, rețeaua de iluminat stradal funcționează doar cu curent obținut într-o mini-centrală cu turbină eoliană și panouri fotovoltaice.
Astfel de panouri există și în apropierea sediului primăriei. Produc energie pentru a alimenta clădirea, dar și o stație de alimentare a mașinilor electrice. E nevoie de așa ceva pentru că Primăria Ciugud are mașină electrică.
L-am întrebat pe primarul Gheorghe Damian ce altceva mai înseamnă „smart city” la Ciugud.
„Smart village”, ne-a corectat primarul Gheorghe Damian.
„Toată lumea vorbea într-o perioadă doar de «smart city», într-o țară în care aproape 90% din teritoriu și aproape jumătate din populație trăiește în mediul rural.
Pentru noi, «smart city» nu însemna nimic. Și-atunci ne-am supărat și am lansat acest concept, «smart village». Ne bucurăm că ministrul Boloș, într-o vizită la Ciugud, l-a preluat și l-a dus mai departe.
Și avem și o finanțare pentru «smart village».
Ce înseamnă «smart village» sau «sat inteligent»? Păi ați văzut că la noi înseamnă copil inteligent, înseamnă administrație inteligentă, înseamnă cetățean inteligent (...)
Chiar zilele trecute am semnat niște contracte pe PNRR prin care vom extinde sistemul nostru de supraveghere video cu camere inteligente. Îi vom instala și softuri mai performante. Avem inclusiv softuri de recunoaștere de numere de mașini, dar vrem să avem și cu recunoaștere facială.
Ne construim GIS-ul comunei, adică o hartă în care ne punem toate rețelele în așa fel încât de acasă, dacă dumneavoastră vreți să vă cumpărați o parcelă de teren în Ciugud, să puteți să vedeți ce utilități aveți la poartă și din 3 click-uri să puteți obțineți un certificat de urbanism de informare, să vedeți care este regulamentul de urbanism și ce restricții aveți în zona respectivă.
Avem stații de autobuz inteligente și prin PNRR ni le multiplicăm. Vorbim despre stații de autobuz unde cetățeanul are WiFi, are automat de bilete. I se afișează în cât timp va veni autobuzul și așa mai departe.
(....) dacă totul merge bine, în maximum 2 ani ar trebui să le încheiem pe toate.
Unele - cum e cel cu GIS-ul, aplicația și harta – le vom termina anul acesta. Adică nu e un proiect foarte mare.
Dar avem proiectul cu pistele de bicicliști care se întinde în jumătate din comună. Vă dați seama că nu e simplu”, a conchis primarul comunei Ciugud, Gheorghe Damian.