Lujza Varga este implicată activ la nivel local într-o campanie europeană împotriva unui flagel global: traficul de obiecte istorice, inclusiv opere de artă.
Varga lucrează pentru Muzeul Național al Ungariei, care participă la un proiect finanțat de UE menit să ajute poliția, lucrătorii vamali, casele de licitații și instituții precum muzeele să identifice artefacte care este posibil să fi fost furate sau jefuite.
Aspecte legate de cod
Proiectul, denumit AURORA, explorează noi modalități de a eticheta obiectele astfel încât să poată fi ușor de identificat la nivel internațional.
Multe muzee își marchează obiectele din colecții cu coduri, care nu pot fi însă recunoscute în altă parte.
„Dacă un lucrător vamal vede un cod, probabil că va ști că obiectul aparține unui muzeu sau unei instituții publice, însă nu va putea spune cu exactitate cărui muzeu sau cărei instituții”, a afirmat Varga. „Căutăm să vedem dacă putem crea ceva care să fie mai ușor de utilizat”.
Dată fiind situarea sa geografică, Ungaria este una dintre principalele rute ale traficului ilicit din Orientul Mijlociu către vestul și nordul Europei.
AURORA își propune să asocieze artefactele cu markeri chimici care să poată fi identificați rapid de către autorități și experții culturali. Markerii vor fi dezvoltați folosind nanotehnologii și vor fi invizibili pentru ochiul uman. Proiectul cu durata de trei ani se va încheia în 2025.
„Dacă am crea un sistem care să poată fi folosit în întreaga Europă, de exemplu, atunci potențialii cumpărători sau autoritățile de aplicare a legii ar putea verifica foarte ușor obiectul în cauză”, a spus Varga, care conduce Departamentul de coordonare a proiectelor și gestionare a expozițiilor din cadrul Muzeului Național al Ungariei de la Budapesta, înființat în urmă cu 221 de ani.
Un trio de proiecte
AURORA se numără printre cele trei proiecte sprijinite de UE aflate în derulare și menite să dezvolte noi metode de identificare a bunurilor furate și de protejare a siturilor arheologice în fața jefuitorilor. Celelalte două inițiative sunt ANCHISE și ENIGMA.
Toate trei vin în urma Planului de acțiune al Comisiei Europene din decembrie 2022 pentru intensificarea luptei împotriva comerțului ilegal cu bunuri culturale.
Planul prezintă o serie de pași nelegislativi pe care Comisia, guvernele și autoritățile vamale, polițienești, judiciare și culturale din UE îi pot întreprinde, printre care consolidarea schimbului de informații și a formării în domeniu. Agenția UE de aplicare a legii, Europol, are un rol central în toate aceste eforturi.
Traficul de bunuri culturale este a treia cea mai importantă formă de comerț ilicit din lume, după arme și droguri, spune Corinne Chartrelle, fost director adjunct al Biroului central de luptă împotriva traficului ilegal de bunuri culturale (OCBC) din Franța.
Numai în 2020 au fost confiscate peste 850.000 de artefacte la nivel mondial, peste jumătate dintre acestea în Europa, conform estimărilor Organizației Internaționale de Poliție Criminală (Interpol).
Având în vedere însă că numeroase cazuri nu sunt depistate, amploarea reală a traficului este probabil mult mai mare, potrivit Comisiei Europene.
Obiectele furate sau jefuite pot apărea pe piața legală, adesea cu o documentație sofisticată – dar falsă – în legătură cu originea lor.
Legături cu terorismul
Pentru Chartrelle, care participă la proiectul ANCHISE, o altă sursă de îngrijorare o reprezintă comerțul ilegal cu bunuri culturale desfășurat de grupările armate.
„Știm că jafurile arheologice finanțează terorismul și cele două nu pot fi disociate”, a spus aceasta.
În 2015, când trupele SUA au luat cu asalt locuința din Siria a unuia dintre principalii finanțatorii ai Statului Islamic din Irak și Levant, acestea au găsit o colecție ascunsă impresionantă de artefacte provenind din situri arheologice și muzee. Au găsit și documente care arătau că Statul Islamic a organizat jefuirea siturilor, a taxat veniturile obținute și a vândut antichități.
Anul următor, guvernul SUA a inițiat o acțiune în justiție – considerată a fi prima de acest fel – pentru recuperarea artefactelor traficate de Statul Islamic. A fost un avertisment pentru piața internațională a artei să aibă grijă să nu finanțeze fără voie terorismul.
Nimeni nu știe câți bani fac grupările de militanți din vânzarea a ceea ce unii numesc „antichități pătate de sânge”. Însă dovezile tot mai numeroase din ultimii ani cu privire la amploarea jafurilor și a traficului au reprezentat o alertă pentru autorități.
„Există o cerere foarte puternică de artefacte arheologice, deoarece extrem de multe muzee se deschid în Asia și în Orientul Mijlociu, iar acestea firește că au nevoie de obiecte pe care să le expună”, a spus Chartrelle.
Focare ale jafurilor
Jafurile reprezintă o provocare majoră, deoarece artefactele sunt excavate și îndepărtate înainte ca arheologii să afle de existența lor. Artefactele respective nu sunt înregistrate în nicio bază de date și nu pot fi raportate ca fiind furate.
Consiliul Internațional al Muzeelor (ICOM) publică liste roșii cu tipurile de obiecte care ar putea fi luate din focare ale jafurilor, cum ar fi Afganistan, Brazilia, Cambodgia, China, Egipt, Libia, Mexic, Siria și Ucraina.
Cercetătorii de la École Nationale Supérieure de la Police din Franța, unde lucrează acum Chartrelle, extind funcționalitățile unui instrument denumit Arte-Fact, dezvoltat mai întâi pentru a identifica obiectele furate și jefuite, în cadrul unui proiect anterior.
O fotografie a unui obiect este încărcată într-o aplicație pentru telefoanele mobile, iar imaginea este verificată apoi în bazele de date naționale și internaționale cu bunuri furate.
Proiectul ANCHISE, care a început în luna februarie și se va derula până la începutul anului 2026, va include artefacte din listele roșii ale ICOM.
„Va ajuta la identificarea obiectelor provenite din jafuri”, spune Chartrelle. „Nu putem vorbi de o certitudine de 100%, însă un agent va fi alertat că obiectul în cauză trebuie investigat”.
Aplicația va sugera și cei mai buni experți care să fie contactați în legătură cu obiectul respectiv.
Potrivit lui Chartrelle, principala modalitate de a pune capăt jafurilor este prin restrângerea severă a vânzărilor. Acest lucru ar diminua cererea, reducând totodată jafurile.
„Pentru aceasta, trebuie să putem identifica rapid obiectele respective atunci când apar la vânzare la casele de licitații sau online”, a spus Chartrelle.
Scanări ale bazelor de date
La fel ca ANCHISE, ENIGMA dezvoltă un instrument pentru scanarea bazelor de date ale poliției și ICOM în vederea identificării obiectelor furate sau jefuite.
Charalampos Georgiadis, coordonatorul proiectului ENIGMA, spune că tehnologiile ar fi mai eficace dacă toate muzeele ar folosi aceleași metode pentru a descrie obiectele supuse riscului.
„Vrem să creăm un identificator unic pentru obiecte”, spune Georgiadis, care este conferențiar universitar al Școlii de Inginerie Civilă din cadrul Universității Aristotel din Salonic (Grecia).
Aceasta înseamnă elaborarea unor descrieri standardizate – inclusiv culoare, material, formă și dimensiune – pe care muzeele să le poată folosi cu minimum de efort și costuri.
ENIGMA, care se va derula până în 2025, își propune totodată să faciliteze utilizarea inteligenței artificiale pentru a scana internetul și a găsi imagini și informații despre obiecte care ar putea fi furate sau jefuite.
Tot mai multe obiecte de artă și antichități au ajuns să fie vândute și cumpărate online odată cu izbucnirea pandemiei de Covid-19 în 2020.
Drept urmare, piețele online au căpătat un rol tot mai însemnat în facilitarea activității infracționale, potrivit Organizației Mondiale a Vămilor.
Săpături ilegale
Cercetătorii din cadrul proiectelor ENIGMA și ANCHISE examinează, de asemenea, modalitățile de a proteja siturile arheologice de jafuri. Aceștia dezvoltă instrumente pentru a monitoriza siturile aflate în zone de conflict folosind teledetecția, cum ar fi filmările cu drone sau imaginile din satelit.
Chiar dacă obiectele jefuite sunt, în cele din urmă, recuperate, informațiile care ar putea fi dobândite cu ocazia săpăturilor se pierd pentru totdeauna, potrivit lui Varga din Budapesta.
„Dacă un arheolog dă peste un mormânt în care se află obiecte, va aduna informații despre locul în care sunt amplasate obiectele respective în mormânt, despre cine a fost înmormântat acolo – un bărbat, o femeie sau un copil – și despre unde este situat mormântul”, a spus aceasta.
Muzeul Național al Ungariei, cel mai vechi și mai mare muzeu al țării, este responsabil pentru multe dintre săpăturile arheologice din țară. Acesta informează publicul în legătură cu daunele provocate de jafuri.
„Adesea, nici nu știm de existența sitului, de aceea, este foarte important să educăm oamenii”, a spus Varga.
Multe țări europene, inclusiv Franța, Spania, Grecia și Italia, se confruntă cu numeroase cazuri de furt și jaf, potrivit cercetătorilor implicați în proiecte.
„Nu vrem să ne pierdem moștenirea culturală din Europa”, a spus Georgiadis de la Universitatea Aristotel din Salonic. „Este veriga care ne leagă de rădăcinile noastre”.
Articol scris de Alex Whiting
Cercetările menționate în acest articol au fost finanțate de UE. Acest articol a fost publicat inițial în Horizon, revista de cercetare și inovare a UE.
Mai multe informații