În timpul unei competiții internaționale de căutare și salvare la care au participat aproape 150 de salvamontiști din 9 țări, Vodafone a prezentat „ochii din cer” pe care i-a creat pentru salvatorii montani din țara noastră.
Este vorba despre un sistem de drone care – secondat de inteligența artificială – îi ajută pe salvamontiști să-i localizeze și să-i recupereze mai repede pe oamenii blocați prin munți.
Proiectul românesc a fost premiat la Paris, în decembrie 2022, la o conferință internațională prestigioasă a tuturor salvatorilor care folosesc drone.
În plus, pentru că 16 dintre cele 24 de servicii județene ale Salvamont România au deja această tehnologie, țara noastră este, la acest moment, singura din Europa în care sistemul de detecție cu drone are acoperire națională.
Iată cum a apărut tehnologia, cum se dezvoltă zi de zi și cum o folosesc salvamontiști.
Salvamontiști din Alpi, în competiție cu cei din Carpați, în munții Iezer-Păpușa
A fost forfotă mare la poalele muntelui Păpușa, în dimineața zilei de miercuri, 22 martie.
Pe o vreme însorită, aproape 150 de salvamontiști din Austria, Cehia, Germania, Italia, Spania, Polonia, Serbia, Slovacia și România s-au adunat la baza pârtiei de schi M1 din Rânca pentru a participa la a doua ediție a Rânca Rescue Race.
Preț de câteva zeci de minute, salvatorii montani adunați în tabăra de la baza pârtiei și-au pregătit echipamentele.
International Mountain Rescue Race România - aflată la a doua ediție - este o competiție profesională a salvamontiștilor. Cei care participă își măsoară, înainte de toate, capacitățile de a se orienta pe munte, de a identifica victime și de a le acorda primul ajutor, înainte de a le recupera în deplină siguranță.
Performanțele sportive contează, dar nu primează, în evaluarea intervenției.
Pe anumite porțiuni de traseu se cronometrează. Dar la final, indiferent de timp, premiați sunt toți cei care reușesc să recupereze victima (simulată în cadrul concursului - n.red.) în timp util pentru ca aceasta să primească ajutor medical.
Parte dintre salvamontiști și-au adus și câinii de salvare, antrenați să găsească victime izolate pe munte sau chiar îngropate în zăpadă după avalanșă.
Concursul a început cu o probă surpriză, în care salvamontiștii au avut de identificat și de recuperat victime în condiții de avalanșă.
Apoi - după câteva minute de respiro - au început pregătirile pentru marea cursă a zilei.
La fiecare 3 minute, o echipă de salvamontiști a plecat în cursă, în sus, pe munte. Salvatorii primeau coordonate și urcau muntele în căutarea victimei. Uneori, pe traseu, organizatorii veneau cu noi indicații sau schimbau datele intervenției.
Scenariile au fost gândite să le testeze salvamontiștilor cât mai multe capacități.
Așa că, în timp ce majoritatea vizitatorilor au ajuns mai aproape de vârful Păpușa cu telescaunul, salvamontiștii au urcat muntele pe schiuri. Și parte au coborât cu victima simulată (un coleg din echipa de 4 salvatori) cu targa.
În doar câteva ore, vremea s-a stricat. Nu s-a iscat viscol, dar locul soarelui de dimineață a fost luat de o ceață densă. Și a început să ningă. Iar în partea de sus a traseului, aproape de vârf, s-a făcut frig de-a binelea.
Aproape de capătul superior al pârtiei a aterizat și un elicopter al SMURD, al cărui echipaj a participat la exercițiile de salvare.
Dar salvamontiștii - de la cei din Dolomiți până la cei din Carpați - sunt obișnuiți să intervină în condiții mult mai vitrege, când pe munte e ger și viscol. Așa că ninsoarea ușoră nu i-a împiedicat să își continue competiția.
În a doua ediție a International Mountain Rescue Race România salvamontiștii de la noi și-au măsurat măiestria cu colegii din alte state fără să folosească un avantaj major pe care îl au: sistemele de drone asistate de inteligență artificială, cu ajutorul cărora - în anumite situații - pot găsi mai ușor victimele blocate prin munți.
Cum ajută dronele și inteligența artificială la salvarea de vieți
Tehnologia pe care o folosește acum Salvamont România a fost creată de Vodafone, care a investit zeci de mii de euro în cercetare pentru obținerea ei, în ultimii ani.
Detalii despre cum a început totul și despre ce se întâmplă acum a oferit pentru spotmedia.ro Ciprian Zamfirescu, Digital Transformation & Inovation Manager la Vodafone România.
Are 32 de ani. Iar în urmă cu 9 ani - după ce a absolvit Politehnica București - s-a angajat la Vodafone. S-a ocupat de la început de tehnologie pentru extinderea rețelelor de telefonie. Dar la un moment dat a început o poveste mult mai frumoasă.
„În 2019, împreună cu colegii, am fondat un atelier de digitalizare, care se numește Digital Transformation & Inovation.
În cadrul departamentului, pe lângă partea de digitalizare a proceselor interne și a tool-urilor noastre software, am construit zona de drone.
În 2023 se împlinesc 19 ani de când Vodafone este partener al Salvamont România. Dar nu aveam o implicare pe zona de drone pentru munte, la început atunci.
În 2018, am avut - când nu aveam neapărat o legătură cu Salvamont - am avut un accident de schi. S-a întâmplat într-o zonă destul de complicată, în Sinaia, off – piste (în afara pistelor amenajate – n.red.).
Și n-au reușit să mă recupereze foarte rapid. Am avut norocul că n-am rămas fără semnal la telefon și am putut suna la Salvamont. Și chiar și așa a durat un pic până m-au identificat cu câinii.
M-au recuperat. Am fost dus la spital. Totul s-a finalizat cu bine. Dar m-am gândit atunci: dacă nu aveam semnal la telefonul mobil, ce s-ar fi întâmplat, cât dura oare recuperarea mea?
Și atunci mi-am dat seama cât de importantă e o astfel de dronă pe munte.
Noi aveam deja drone pe care le foloseam pentru digitalizarea infrastructurii noastre. Mai exact, cu ajutorul lor, am creat clone digitale ale turnurilor, pentru a vedea dinainte cum trebuie să intervenim și să scădem timpul pe care colegii îl petrec la intervenția pe stâlpi și să reducem numărul de accidente”, a declarat Ciprian Zamfirescu pentru Spotmedia.ro.
Semnal 5G în munți, termoviziune și identificarea prezenței umane cu inteligență artificială
„La începutul proiectului, am studiat piața de drone. Dar am ajuns la concluzia că trebuie să pornim de la zero, să creăm ceva nou. Așa că am luat niște platforme pe care le-am adaptat.
Drona care oferă semnal e unicat, este construită de noi. Mai exact, cu ajutorul ei (de fapt, cu o antenă cu radiofrecvență pe care o ridică la înălțimi mari drona profesională de mari dimensiuni și cu o antenă parabolică de la sol - n.red) reușim să creăm semnal radio 4G și 5G pe o rază de 10 km.
Dacă telefonul celui care a rămas pe munte e încă deschis, se va conecta automat la rețeaua pe care am creat-o noi.
Iar dacă are și aplicația Salvamont instalată, putem vedea și coordonatele la care se află și câtă baterie mai are telefonul mobil, ca să știm câtă vreme mai putem comunica pe acest canal”, a explicat Ciprian Zamfirescu.
Sunt și situații în care victima și-a pierdut telefonul sau acesta s-a stricat, în cădere. Pentru astfel de cazuri există dronele care fotografiază și ajută la găsirea persoanelor blocate în zone de risc.
„Aceste drone zboară pe deasupra unor suprafețe întinse pe mai multe hectare (circa 24 de ha în jumătate de oră - n.red.) Au camere orientate la unghi de 90 de grade (direct spre sol - n.red.). Și captează imagini care sunt transmise automat către centrul de comandă și analiză de date de la Târgu Jiu.
Acolo se întâmplă magia. Pentru că în doar 2 minute 100 de fotografii sunt analizate, sunt extrași pixelii care sunt comparați cu niște baze de date cu inteligență artificială și se identifică indicii: geaca unui om, un rucsac, un câine, niște urme lăsate pe sol... Tot felul de elemente care ar putea conduce salvatorii spre persoana care s-a pierdut.
E un proiect pe care l-am dezvoltat în comun cu parteneri. Pe partea de telefonie mobilă, pentru drone, și pentru partea aceasta de dispecerat am lucrat împreună cu Salvamont România.
Pe partea de inteligență artificială am colaborat, pe lângă Salvamont, și cu o universitate din Polonia (cea din Wrocław, una dintre cele mai vechi instituții de învățământ superior din țară - n.red.).
Pentru definirea algoritmului și antrenarea acestuia. Noi lucrăm împreună cu ei, prelucrăm foarte multe fotograme și antrenăm împreună cu ei acei algoritmi ca să detecteze din ce în ce mai multe indicii foarte complicate.
Pentru că muntele este înșelător. O simplă piatră dezgolită de zăpadă din cauza viscolului poate să arate din aer ca silueta unui om. Și în acel moment programul trebuie să detecteze diferența între un element din natură și un om căzut în zăpadă, care trebuie recuperat”, a mai explicat Ciprian Zamfirescu.
În cele din urmă, există și dronele mai mici, comerciale, dar care sunt la fel de utile.
„Avem dronele mari, care pot zbura și prin viscol și prin ploaie. Avem dronele de dimensiune medie. Dar pentru a extinde proiectul, ne-am dorit să putem utiliza și drone comerciale, de mai mici dimensiuni.
Spre exemplu, avem un tip de dronă din clasa enterprise care - deși poate părea mică, mai ales în comparație cu celelalte - este de foarte mare ajutor. Și ne bazăm pe ea. Are 900 de grame, are leduri și microfon. Pentru că uneori salvamontiștii îi transmit persoanei de pe munte, cu ajutorul dronei, mesaje vocale, cum ar fi «Nu te mai deplasa, venim noi la tine să te recuperăm». Drona are și leduri, pentru intervențiile de noapte.
Am filmat competiția de anul trecut de aici, de la Rânca, folosind acest tip de dronă. Era viscol și s-a descurcat foarte bine. Puteți căuta imaginile, le găsiți online”, a mai precizat coordonatorul acestui proiect tehnic.
Acum, Ciprian Zamfirescu este și voluntar la Salvamont și ia parte la misiuni la care este nevoie de folosirea intensivă a tehnologiei de căutare și salvare.
Sabin Cornoiu, președintele Salvamont România: 70 de intervenții cu drone, în 2022. Le vor primi toți
Sabin Cornoiu e directorul Salvamont Gorj și președintele Salvamont România. Aflase de mai mult timp de proiectul polonezilor, care foloseau inteligența artificială și și-a dorit ca tehnologia să ajungă și în România.
Numai că - spre deosebire de Polonia care folosește tehnologia la nivel local - țara noastră și-a creat în ultimii 2 ani acoperire națională. Și va continua până când toate serviciile de salvamont vor avea drone.
„Anul trecut am avut cam 70 de intervenții cu dronele (din circa 6.000, câte au fost necesare, la nivel național - n.red.). Dar trebuie să menționăm că am introdus dronele în activitatea de căutare-salvare doar în ultimii 2 ani. Se fac antrenamente cu această tehnologie și ea va fi folosită când va fi nevoie de ea.
România este pionier în această activitate de găsire și recuperare cu ajutorul dronelor.
Avem drone în 16 județe. Și sunt deschise listele de investiții, iar până la finele anului vom avea 24 de județe acoperite și vom deveni principala instituție de salvare din România care acționează cu drone”, a precizat Sabin Cornoiu.