Cum le-a pus Primăria Capitalei bețe-n roate bucureștenilor care ar da mașina pentru bicicletă. Pistele noi se fac în bătaie de joc! Ce promit candidații la funcția de primar general (Foto&Video)

Cum le-a pus Primăria Capitalei bețe-n roate bucureștenilor care ar da mașina pentru bicicletă. Pistele noi se fac în bătaie de joc! Ce promit candidații la funcția de primar general (Foto&Video)

De piste pentru biciclete avem nevoie în București nu numai ca să aibă pasionații de pedalat pe unde să se plimbe, ci ca să nu ajungem să ne sufocăm cu toții pe șoselele deja aglomerate din oraș.

Din păcate – deși au promis că vor amenaja astfel de piste – cei mai mulți primari ai Capitalei s-au mulțumit să spoiască pe trotuare niște benzi colorate, scumpe și inutile.

Cu alte cuvinte, în loc să-i încurajeze pe oameni să meargă mai mult cu bicicleta, Primăria Capitalei mai degrabă le-a pus bețe-n roate. Iar consecințele se văd acum.

SpotMedia.ro vă arată, pe larg, de ce are Capitala atât de puține piste pentru biciclete, de ce îi trebuie mai multe, dar și cine și ce ar trebui să facă pentru a rezolva măcar în parte problema.

La SpotMedia facem jurnalism constructiv. Vă prezentăm și soluții, nu numai problema. Credem că doar o comunitate informată și implicată poate aduce schimbarea în bine pe care ne-o dorim.

N-a fost primar al Capitalei, în ultimii 30 de ani, care să nu promită piste noi pentru bicicletă, în oraș.

Unii s-au mulțumit să vorbească. Alții au și trasat niște benzi colorate pe trotuare. Spre exemplu, în urmă cu mai bine de 10 ani, Primăria Capitalei a plătit milioane de euro ca să deseneze în jur de 100 de kilometri de pistă pentru biciclete.

Piste periculoase, în București. Foto: Alexandru Nistor

Dar din cauză că acele piste nu erau sigure, Poliția Rutieră le-a desființat. Iar bucureștenii au rămas cu banii dați, dar fără locuri prin care să circule în siguranță cu bicicleta.

Bucureștenii circulă pe piste prea înguste pe care riscă să se accidenteze. Foto: Alexandru Nistor

De ce facem, totuși, atâta caz pentru niște piste care le sunt de folos pasionaților de pedalat?

Ei bine, pentru că ele nu sunt doar pentru bicicliști, ci ne folosesc tuturor, a explicat pentru SpotMedia.ro Marian Ivan, cofondator al Organizației pentru Promovarea Transportului Alternativ din România (OPTAR).

Iată de ce avem cu toții nevoie de acele piste pentru bicicletă și cum ne afectează lipsa lor.

Marian Ivan: Cine nu merge pe jos sau cu bicicleta nu prea folosește nici transportul în comun

”Prin anii ’40-’50 au apărut primele congestii în trafic. Prin anii ’70 au apărut primele soluții. S-a constatat atunci că e nevoie de alternative la deplasarea cu autoturismul.

Vorbim aici despre mobilitate. Și avem mobilitate activă (adică mersul pe jos și mersul cu bicicleta) și mobilitate pasivă, motorizată (adică mersul cu mașina și motocicleta sau transportul în comun).

Și s-a constatat că oamenii nu folosesc transportul în comun dacă nu au obișnuința mersului pe jos sau cu bicicleta.

Astfel, fără încurajarea mersului pe jos și cu bicicleta, nu are cum să se dezvolte nici transportul public.

Între mersul pe jos, mersul cu bicicleta și transportul în comun există o legătură strânsă, susține cofondatorul OPTAR, Marian Ivan . Foto: Alexandru Nistor

Se creează practic un lanț între aceste moduri de deplasare”, a explicat Marian Ivan pentru SpotMedia.ro.

Din acest motiv avem nevoie de piste pentru biciclete și de spații pietonale generoase și bine amenajate: ca un număr cât mai mare mare de bucureșteni să lase mașinile acasă și să circule cu alte mijloace de transport prin oraș.

Asta nu înseamnă, însă, că în locul carosabilului ocupat de mașini ar trebui să amenajăm doar trotuare și piste pentru bicicletă.

Reprezentantul OPTAR consultat de SpotMedia.ro e de părere că excesele fac rău în administrație. Iar dacă primăria ia măsuri pentru a-i mulțumi doar pe unii dintre oameni, atunci lucrurile n-au cum să meargă bine.

Cu alte cuvinte, dacă scopul primăriei este să-i încurajeze pe bucureșteni să meargă cu bicicleta, nu e suficient să facă piste. Dimpotrivă, când le amenajează, trebuie să țină cont și de nevoile bucureștenilor care circulă cu mașină prin zonă și să le facă și acestora locuri de parcare. În caz contrar, mai devreme sau mai târziu, aceștia vor parca pe pista pentru biciclete.

Când bucureștenii n-au unde parca, lasă mașinile pe pistele pentru biciclete. Foto: Alexandru Nistor

Cum aflăm care e calea de urmat, în fiecare caz? Marian Ivan spune că nu se impune să reinventăm roata.

”Avem un Plan de Mobilitate Urbană Durabilă pentru zona București – Ilfov (adoptat în 2017 de Consiliul General). E o viziune până în 2030 care conține măsuri bune, gândite de specialiști.

Mi-ar plăcea să văd un primar care ia măsurile descrise acolo. Iar următorul – în loc să vină cu idei proprii și să ia totul de la capăt – să continue aplicarea măsurilor din Planul de Mobilitate. Și tot așa, până când îl implementăm pe tot”, a precizat Marian Ivan.

Altfel, primăria are șanse minime să-i convingă pe bucureșteni să coboare din mașini. Iar asta înseamnă trafic și mai aglomerat și poluare chiar mai supărătoare decât acum, în București.

Cât de lungi sunt pistele pentru biciclete

Primăria Municipiului București a transmis pentru SpotMedia.ro că la acest moment există în oraș, pe lângă pistele amenajate de primăriile de sector (și care sunt, în mare parte, neconforme – n.red), puțin peste 26 de kilometri de piste pentru biciclete, amenajate pe:

  • Calea Victoriei – 2,2 km
  • Bd. Mareșal Constantin Prezan – 1,16 km
  • Str. Berzei – Buzești – 2,6 km;
  • Str. Constantin Marinescu – 1 km;
  • Șoseaua Pantelimon – 5,3 km
  • Bd. Liviu Rebreanu – 2,7 km
  • Piața Victoriei – Bd. Aviatorilor – Bd. Beijing – Str. Nicolae Caranfil – Șoseaua Pipera – 7,7 km
  • Șoseaua Fabrica de Glucoză – 3,4 km

Asta, în condițiile în care în oraș există sute de kilometri de șosele late și alte câteva mii de kilometri de drumuri mai înguste pe care bicicliștii ar trebui să poată, totuși, circula în siguranță.

Vi se pare insuficientă lungimea acestor piste pentru bicicliști? Ei bine, potrivit lui Marian Ivan, chiar și acestă lungime este o exagerare a Primăriei Capitalei.

”Nu există peste 20 de kilometri de piste pentru biciclete în București. Avem doar în jur de 10 kilometri și un pic.

Și Sorin Oprescu folosea acestă metodă: măsura ambele sensuri ale străzii pe care sunt amenajate piste și le aduna.

Or, dacă ai un bulevard cu 8 sensuri, nu înmulțești lungimea unui sens cu 8 ca să măsori strada, nu? Atunci de ce ai face-o la pistele pentru biciclete?”, a mai spus Marian Ivan.

Întrebarea este: sunt bine amenajate și sigure măcar aceste câteva piste pentru biciclete din București?

Unele, da. Un bun exemplu în acest sens este pista de 2,2 km de pe Calea Victoriei, inaugurată în 2015. Și pe această pistă mai apar obstacole, dar sunt temporare.

Pista de pe Calea Victoriei e sigură, chiar dacă și pe ea mai apar obstacole nedorite. În imagine, gardul de protecție a unui șantier a ocupat o bandă. Foto: Alexandru Nistor

Alte piste au, însă, probleme destul de mari. Spre exemplu, cea de pe Șoseaua Pantelimon – amenajată pe trotuar – este pe alocuri atât de îngustă încât e periculoasă atât pentru bicicliști, cât și pentru pietoni.

În plus, pista respectivă trece chiar pe lângă niște parcări. Iar acolo ar fi suficient ca un singur șofer să deschidă ușa de la mașină ca să curme brusc drumul tuturor bicicliștilor de pe pistă.

O singură ușă de mașină deschisă și drumul bicicliștilor s-ar încheia, pe pista de pe Șoseaua Pantelimon. Foto: Alexandru Nistor

”Poliția a închis această pistă pentru biciclete. A acoperit cu niște saci semnele rutiere care indicau că acolo e pistă pentru biciclete”, a precizat pentru SpotMedia.ro Marian Ivan.

Dar sacii respectivi fie s-au degradat, fie au fost rupți intenționat. Marți, pe 1 septembrie, multe dintre semnele rutiere care ar fi trebui ascunse erau la vedere. În plus, nimeni n-a șters semnele de pe asfalt care indică traseul pistei pentru bicicletă.

Sacii puși de polițiști cad, iar bucureștenii urmează indicatoarele care semnalizează pista pentru biciclete. Foto: Spotmedia.ro

Așa că mulți bucureșteni care pedalează prin zonă folosesc încă pista pentru biciclete, cu toate că ea e prea îngustă, prost amplasată și periculoasă.

Și tot periculoase sunt și pistele pentru biciclete de pe Șoseaua Fabrica de Glucoză, inaugurată chiar în această vară de Gabriela Firea. Acolo, spațiul destinat bicicliștilor a fost îngrămădit pe trotuar. Asociația Metrou Ușor a propus o soluție pentru această problemă, dar Primăria Capitalei n-a adoptat-o.

Piste prea înguste și periculoase pe șoseaua Fabrica de Glucoză, inaugurate de Gabriela Firea în vara acestui an. Foto: Alexandru Nistor

Și calitatea pistei de pe Constantin Prezan ridică mari semne de întrebare, a precizat reprezentantul OPTAR pentru SpotMedia.ro. Motivul: pe unele porțiuni de carosabil, autoturismele nu au alternativă și trebuie să oprească pe pistă. Iar astfel blochează drumul bicicletelor.

Ce ar trebui să putem face pe o pistă pentru biciclete corect amenajată

Marian Ivan spune că, potrivit Codului Rutier, biciclistul este obligat să circule pe pista dedicată, dacă aceasta există. Iar asta înseamnă că – atunci când primăria amenajează piste de bicicletă periculoase – îi obligă, de fapt, pe bicicliști să circule pe ele și să își riște viața.

Ca să fie sigură, o pistă pentru bicicliști ar trebui să aibă o lățime de cel puțin 2,5 metri (cum are pista de pe Calea Victoriei – n.red.).

Care ar trebui să fie lățimea minumă a unei piste pentru biciclete amenajate corect. Foto: OPTAR

De ce așa de mult? Din cauză că bicicleta are o traiectorie sinuoasă, mai accentuată pe vreme rea sau când e încărcată cu bagaje. Iar biciclistului îi trebuie suficient spațiu ca să circule fără teama că se va izbi de ceva de pe marginea drumului.

De asemenea, o pistă pentru bicicliști ar trebui să permită depășiri pe același sens de mers.

”Codul Rutier spune că în trafic trebuie asigurate fluiditatea și siguranța.

Ce se întâmplă pe Valea Oltului, unde e un drum cu două benzi (câte una pe sens – n.red.)?

Mașini care ar putea circula cu 150 de km/h ajung să se deplaseze cu 10-20 de km/h. De ce? Din cauză că ajung să stea în spatele unor tiruri (pe care pe distanțe mari nu le pot depăși – n.red.). Practic, acolo tirul dă viteza tuturor.

Așa e și la biciclete. Dacă biciclistul care se mișcă cel mai încet dă viteza tuturor – din cauză că ceilalți n-au pe unde să îl depășească – atunci oamenii nu vor fi încurajați să circule cu bicicleta”, a mai spus Marian Ivan.

Pe larg despre toate acestea puteți afla urmărind interviul video acordat pentru SpotMedia.ro de cofodatorul OPTAR, Marian Ivan.

Soluții ieftine și rapide care să încurajeze mersul cu bicicleta pe străzile fără piste

Reprezentantul OPTAR consultat de SpotMedia.ro susține că, în loc să tot traseze piste impracticabile, primăriile ar trebui să caute soluțiile simple și eficiente, care astăzi ar mulțumi pe toată lumea, dar ar lăsa și loc de dezvoltare.

Una dintre soluții ar fi amenajarea, pe șosele, de piste unice pentru autobuz pe care să circule și bicicletele. Întrebarea e: n-ar încurca bicicletele autobuzul? Că doar ele circulă, totuși, mai încet!

Marian Ivan spune că bicicletele n-ar încurca traficul. Iar explicația e simplă: cât timp autobuzele opresc în stații, bicicliștii au suficient timp să ia avans și să nu încurce.

În plus – acolo unde nu există pistă – s-ar putea semnala prezenta bicicliștilor în trafic, prin marcaje pe carosabil. S-ar realiza astfel așa-numite ”trasee sugerate pentru biciclete” (sharrows – în limba engleză).

Avantajele acestor trasee sunt multiple.

Pe de o parte, șoferii văd mereu marcajele și ajung să rețină că pe respectiva șosea circulă și bicicliști. Așa că vor fi mai atenți la volan.

În plus, dacă marcajele ar fi corect aplicate, bicicliștii vor înțelege mai bine pe unde pot circula în siguranță. Spre exemplu, dacă văd marcajul pentru biciclete pe marginea șoselei, vor circula pe acolo (știind că o mașină îi poate depăși în siguranță).

Dacă însă strada e prea îngustă pentru astfel de manevre, marcajele se vor aplica pe mijlocul carosabilului, iar bicicliștii vor circula pe acolo.

Crearea acestor trasee sugerate pentru bicicliști presupune planificarea traficului și realizarea de marcaje. Dar se poate face fără cheltuieli mari.

Dovadă clară că o astfel de soluție merită aplicată este că ea s-a adoptat deja în multe țări, de la Statele Unite și Australia, până la Germania, Austria și Cehia.

De ce nu și în București? Din cauză că Primăria Capitalei n-a vrut, în ultimii ani, să ia astfel de măsuri, susține Marian Ivan, cofondatorul OPTAR.

Cum s-ar putea realiza marcajele care să le permită bicicliștilor să circule în mai mare siguranță pe șosele. Foto: OPTAR

Ivan a precizat pentru SpotMedia.ro că – având sprijinul OPTAR – a depus la concursul ”Propune pentu București” organizat, în 2017, de Primăria Capitalei un proiect care prevedea realizarea traseelor sugerate pentru bicicliști.

Corect implementat, proiectul ar fi crescut siguranța în trafic în peste 250 de intersecții și pe circa 300 de kilometri de șosea din București. Toate astea, cu un cost de numai 200.000 de euro, a precizat Marian Ivan.

Detalii despre proiectul pe care bucureștenii și l-au dorit, dar pe care Primăria Capitalei n-a vrut să-l pună în practică aflați din clipul următor, realizat de OPTAR:

Din păcate, Primăria Capitalei n-a pus niciodată în practică măsurile propuse de OPTAR.

Din contră, primăria a lansat o nouă ediție a campaniei ”Propune pentru București”, ca să găsească alte și alte idei. De ce caută municipalitatea idei, dacă tot nu le aplică, e greu de spus.

Oricum, chiar dacă n-au primit susținere din partea Primăriei Capitalei, Marian Ivan și OPTAR au continuat să lupte pentru a-i încuraja pe oameni să circule cu bicicleta.

Printre altele au realizat, pentru Ministerul Dezvoltării, un proiect de normativ pentru realizarea infrastructurii pentru biciclete, în România. Acest normativ va conține condițiile tehnice obligatorii prin lege pe care va trebui să le îndeplinească infrastructura pentru biciclete.

Potrivit informațiilor OPTAR, normativul este în curs de adoptare.

Ce promit candidații la Primăria Capitalei cu privire la pistele pentru biciclete

Am vrut să aflăm cum văd candidații la funcția de primar general al Capitalei problema pistelor pentru biciclete. Așa că le-am trimis Gabrielei Firea (candidat PSD), lui Nicușor Dan (candidat indepedent cu sprijin PNL, USR și PLUS), lui Traian Băsescu (candidat PMP) și lui Călin Popescu Tăriceanu (candidat ALDE) următoatele întrebări:

  • Ce soluții propuneți pentru extinderea și amenajarea corespunzătoare a rețelei de piste pentru biciclete din București?
  • Care apreciați că e dimensiunea optimă a rețelei de piste pentru biciclete, în Capitală?
  • În cât timp apreciați că vor simți bucureștenii o schimbare în bine, ca
    urmare a măsurilor propuse privind extinderea și mai buna amenajare a rețelei de piste pentru biciclete?

Traian Băsescu nu a răspuns acestor întrebări. Dar a menționat ulterior, într-un interviu acordat SpotMedia.ro, că pune preț pe dezvoltarea transportului individual și vizează realizarea a încă vreo 60 de kilometri de piste pentru biciclete în Capitală.

Singurul care a răspuns întrebărilor SpotMedia.ro a fost candidatul ALDE Călin, Popescu Tăriceanu.

Tăriceanu: ”Insule de verdeață” conectate cu piste de biciclete. Dar să nu ne coste 1 milion de lei per kilometru!

Vă prezentăm, în continuare, principalele declarații ale președintelui ALDE, Călin Popescu Tăriceanu pentru SpotMedia.ro privind soluțiile pe care le propune pentru extinderea pistelor de biciclete din Capitală.

  • soluțiile pentru extinderea și amenajarea corespunzătoare a rețelei de piste pentru biciclete

Nu este atât de complicat pe cât pare. Nici măcar nu este nevoie de sume mari de bani pentru a face asta. Cred ca întâi trebuie să ne uităm în jurul nostru ca să vedem ce avem și cum putem folosi mai bine moștenirea existentă.

Insulele de verdeață care mai există în București trebuie conectate în adevărate „Trasee verzi” în lungul cărora se pot organiza și piste pentru biciclete și pentru alergare și pentru plimbare (…)

Putem să redăm spațiului public Parcul Palatului Cotroceni și spațiul din jurul Palatului Parlamentului. Parcul Cotroceni a mai fost loc public când acolo era Palatul Pionierilor.

Cred că se pot organiza destul de repede cel puțin două trasee care să plece de la Grădina Botanică.

Unul va continua prin Parcul Palatului Cotroceni spre zona Parlamentului (unde sper că va fi în curând cea mai mare pădure urbană), apoi în Parcul Carol și de acolo în Parcul Tineretului cu final în Delta Văcărești. Acest punct final trebuie transformat într-un spațiu public pentru bucureșteni nu doar pentru viețuitoare.

Călin Popescu Tăriceanu, președintele ALDE și candidat la funcția de primar general al Capitalei. Foto: Andreea Alexandru/Mediafax.ro/Hepta.ro

Al doilea traseu începe tot de la Grădina Botanică, trece prin Parcul Palatului Cotroceni, Parcul Izvor, Parcul Cișmigiu, apoi pe actuala pistă de biciclete de pe Calea Victoriei până în Parcul Kiseleff și parcurile din partea de Nord.

  • dimensiunea optimă a rețelelor de piste pentru biciclete din Capitală

Știu că planul de mobilitate urbană aprobat în Consiliul General prevede 250 de km pentru București și Ilfov.

Planul chiar arată foarte bine, dar lucrurile merg foarte încet. În plus, nu trebuie să ne gândim doar la cantitate, ci și la calitatea pistelor.

Mie mi se pare că pistele de biciclete costă mult prea mult în București. Am văzut informațiile publice despre construcția a 48 de km de piste pentru care s-au bugetat 45 milioane de lei. Adică… cam 1 milion de lei pentru 1 km! Mi se pare nu mult, ci chiar cam mult!

Cred că este nevoie de niște standarde de cost și de calitate pentru piste, și nu numai, ci și pentru toate lucrările publice ale primăriei.

(…) în plus cred că trebuie găsite soluții și pentru mai multe parcări pentru biciclete și de centre de închiriere.

  • În cat timp vor simți bucureștenii schimbarea în bine

Depinde de cât de hotărâți vor fi cei aleși în funcțiile publice. Dacă vor face din mobilitatea blândă o prioritate, lucrurile o să meargă rapid.

Eu, când nu sunt șofer, sunt biciclist, și, ca atare, știu ce nevoie este de noi piste de biciclete. Deci este una dintre priorități pentru mine.

Mai mult, vă spun că într-un mandat se pot face pistele care să ne permită să ieșim din București pe bicicletă pentru a putea ajunge în zonele de agrement din jurul orașului, la Cernica, Snagov sau Mogoșoaia.

Și așa am putea face mulți bucureșteni împreună cu copiii lor să guste din relaxarea mersului pe bicicletă

Firea: Lucrăm la încă 48 de kilometri de pistă pentru biciclete

Gabriela Firea (PSD) a difuzat pe Facebook un material video în care susține că a dublat numărul de kilometri de pistă pentru biciclete, în mandatul său și că lucrează la amenajarea altor 48 de kilometri.

Detalii despre ce promite Gabriela Firea, în materialul video de mai jos:

Piste pentru bicicliști

Noi trasee de piste pentru bicicliști, pe o lungime de aproape 50 de kilometri, pe arterele cu trafic intens, în plus față de cele realizate din fonduri proprii. Pentru acest proiect cu 4 tronsoane am reușit să obținem 10 milioane de euro fonduri de mediu nerambursabile.🚴🏻‍♀️Traseul 1: Piața Victoriei – Bd. Aviatorilor – Bd. Beijing – Str. Nicolae Caramfil – Șos. Pipera- Str. Alexandru Serbanescu – Bd. Aerogarii – DN1 – Piata Presei Libere – Sos. Kiseleff – Bd. Constantin Prezan (9,3 km) – au fost deja finalizați 7,7 km între Piața Victoriei și Șoseaua Pipera.🚴🏻Traseul 2: Piața Victoriei – Bd. Iancu de Hunedoara – Șos. Ștefan cel Mare – Șos. Mihai Bravu (17,20 km) – urmează să fie emisă autorizația de construire și ordinul de începere a lucrărilor, în funcție de analiza făcută împreună cu Brigada de Poliție Rutieră.🚴🏼‍♂️Traseul 3: Calea Victoriei – Bd. Regina Elisabeta – Splaiul Independenței – Bd. Națiunile Unite (10,15 km) – a fost finalizat Tronsonul 1 (Calea Victoriei – Bd. Regina Elisabeta – Splaiul Independenței), se fac ultimele retușuri la Tronsonul 2, având o lungime de 7 kilometri, între Piața Națiunile Unite și Grozăvești și se lucrează la Tronsonul 3, având o lungime de 3 kilometri, între Piața Mihail Kogălniceanu și Piața Operei.‍🚲Traseul 4: B.dul Libertății – Piața Constituției – B.dul Unirii – B.dul Decebal – B.dul Basarabia – Stadionul Național (11,60km) – au fost obținute autorizațiile pentru sectoarele Bd. Unirii – Bd. Decebal și Bd. Basarabia – Stadionul Național, a fost emis ordinul de începere, iar lucrările trebuie finalizate până la 1 septembrie. Pentru tronsonul Bd. Libertății – Piața Constituției – Bd. Unirii, se întreprind demersuri în vederea corelării proiectelor cu PIDU.#AerCurat #FluidizareTrafic#PisteDeBiciclete#Tinerete #Sanatate #Miscare

Publicată de Gabriela Firea pe Luni, 27 iulie 2020

Un semn de întrebare cu privire la calitatea măsurilor pregătite de Firea este faptul că PMB a amenajat deja piste periculoase și întrerupte de obstacole. Una a fost trasată în luna august 2020 chiar prin fața sediului Primăriei Generale în care își are biroul Gabriela Firea!

Pistă periculoasă trasată chiar prin fața sediului de pe Bulevardul Elisabeta al Primăriei Capitalei, unde are birou Gabriela Firea. Foto: Alexandru Nistor

Nicușor Dan: După ce decongestionezi traficul, poți face piste sigure pentru biciclete

Nicușor Dan, candidatul susținut de PLN, USR și PLUS pentru funcția de primar general, s-a plimbat cu bicicleta electrică prin București, la invitația comunității bucharestBIKEtraffic.

În timpul deplasării, Nicușor Dan a spus că își dorește piste pentru biciclete pe care oamenii să le poată folosi nu numai pentru agrement, ci și ca să ajungă la muncă.

Dar candidatul a explicat că, înainte de toate, vrea să decongestioneze șoselele printr-o politică de parcări care să descurajeze lăsarea mașinii pe șosea.

În paralel, vrea să creeze mai multe benzi unice pentru autobuz și să construiască metroul de suprafață. Și să pună la punct și un sistem mult mai bun de semaforizare inteligentă decât cel de acum.

”După ce ai făcut toate astea, o să vezi că n-o să mai ai presiune așa de mare de mașini. Și o să vezi că e momentul optim să faci o strategie adevărată de piste de bicicletă care să fie sigure și care să conecteze tot orașul”, a precizat Nicușor Dan.

Pe de altă parte, Nicușor Dan a spus că orice stradă nou construită trebuie să aibă și piste pentru bicicletă.

Detalii, în materialul video postat de Nicușor Dan pe Facebook:

Nicusor Dan, discutie pe bicicleta la bucharestBIKEtraffic

La invitația bucharestBIKEtraffic, am pedalat prin București – bicicleta electrică a fost o premieră pentru mine – și am discutat despre trafic, experiența marilor orașe occidentale, nevoia unei rețele extinse de piste pentru biciclete și soluții pentru transportul public. Mi-am adus aminte și despre perioada studenției petrecută în Grozăvești și despre cum am dat examenul de carnet la Făgăraș, după ce am făcut școala de șoferi în București. Sper că a ieșit o discuție interesantă, vă invit să o urmăriți.

Publicată de Nicușor Dan pe Miercuri, 26 august 2020

În programul său pentru București, publicat abia în ultima săptămână de campanie electorală, Nicușor Dan a menționat, din nou, că și-a propus să creeze ”un sistem adevărat” de piste, pe care să poată circula și cărucioarele electrice.

Viitorul bicicletelor în traficul bucureștean rămâne incert

E bine că parte dintre candidații la funcția de primar general al Capitalei au planuri pentru pistele pe biciclete.

Din păcate – cel puțin din ce au declarat până acum candidații în spațiul public – nu reiese că ceva ar urma să se schimbe radical în bine pentru bicicliști, în anii următori.

Firea a promis și în 2016 că va realiza, ”în următorii ani”, piste în întreaga Capitală. Și nu le-a făcut. A amenajat doar câteva, iar dintre acestea unele sunt realizate greșit.

Fragment din programul de campanie al Gabrielei Firea din 2016

Traian Băseascu a propus 60 de kilometri de piste pentru biciclete. Rămâne să aflăm dacă va câștiga funcția de primar general, ca să aibă șansa să le amenajeze. Și dacă da, în cât timp va extinde infrastructura pentru biciclete.

Apoi, rămâne de văzut dacă Nicușor Dan va reuși, într-adevăr, în numai 3-4 ani, să își pună în practică toate marile proiecte pe decongestionare a traficului.

Iar dacă infrastructura pentru biciclete se va realiza abia după toate acele mari proiecte înseamnă că pe termen scurt nu se vor putea lua prea multe măsuri concrete.

Călin Popescu Tăriceanu propune soluții proprii, dar ele vizează – din înțelegerea noastră – în principal, crearea unei infrastructuri pentru folosirea bicicletei pentru agrement.

În plus, Tăriceanu nu se ferește să precizeze că – dacă ar ieșit primar general – rapiditatea cu care va lua măsuri pentru infrastructura de biciclete va depinde și de câtă susținere va găsi în Consiliul General. Dacă nu ar avea majoritate, e posibil ca orice ar vrea să facă primarul să rămână doar pe hârtie.

Rămâne să vedem deci când și cum se va dezvolta infrastructura pentru biciclete în Capitală, pentru a-i încuraja pe bucureșteni să circule pe două roți și să lase mașina acasă.

Perspective certe pe termen scurt nu există, momentan.

Citește și:

După 30 de ani de promisiuni, Centrul Vechi e tot în paragină. Ce vor bucureștenii și ce promit candidații la Primăria Generală (Foto&Video)