Problemele Capitalei sunt gunoaiele, reducerea consumului de carburanți pentru producerea de energie termică, fluidizarea traficului și pentru toate soluțiile sunt pe bani europeni, spune Traian Băsescu, candidatul PMP la Primăria Capitalei.
Traian Basescu a prezentat pentru SpotMedia.ro soluțiile pe care le propune pentru aceste trei probleme și toate pleacă de la “viziunea Europei despre ea însăși – ‘green deal’, un superprogram, superfinanțat”.
“Ne trebuie o uzină capabilă să proceseze un milion de tone de gunoi manajer pe an, care va da energie electrică în sistemul energetic național și energie termică în sistemul de încălzire al Bucureștiului, va costa 300 de milioane de euro și cine vrea să vadă cum funcționează îl invit în periferia Varșoviei”.
Precizăm că atât Gabriela Firea, cât și Nicusor Dan au fost invitați de SpotMedia.ro să ne acorde interviuri în care să dezvolte viziunea despre București. Dna Firea a invocat agenda încărcată, iar dl Dan a anulat interviul programat pentru luni, 21 septembrie.
Dacă veți câștiga, ce ați vrea să faceți din București? Care e viziunea dvs pentru oraș?
Viziunea mea pleacă de la viziunea Europei despre ea însăși – “green deal”, un superprogram, superfinanțat.
România va trebui să cheltuiască, din 2021 până în 2027, 85 de miliarde de euro, concentrat pe reducerea emisiilor de carbon în atmosferă.
Obiectivul intermediar pentru 2030, pentru care ne-au mai rămas practic 9 ani, este să reducem cu 40% emisiile de carbon raportat la anul 1990. Aici am câștigat o mare bătălie ca reprezentant al României, împreună cu premierul polonez Tusk, pentru că economiile noastre sunt mai avantajate de raportarea la 1990 decât cele occidentale.
Trebuie să îmbunătățim eficiența energetică a locuințelor, blocuri și case, cu 32%. Trebuie să ajungem la un mix energetic în care energia regenerabilă să reprezinte 32%.
Cum?
Emisiile de carbon - primul lucru la care te gândești sunt combustibilii fosili. Te uiți la CET-uri și constați că sunt CET-uri cu randamente de 35-40%, cu tehnologia anilor ’70.
Te uiți la București și vezi că e bătut de soare 8 din 12 luni. Romstal produce baterii solare pentru încălzirea apei calde menajere.
O baterie de 160 cm înălțime și 50 de cm lățime asigură încălzirea apei calde menajere pentru un apartament cu 2 camere, 985 de wați. O baterie pusă într-un balcon furnizează zilnic 180 de liri de apă fierbinte la 90 de grade.
Iată cum spălam copiii în fiecare zi! Înainte de a cumpăra echipamente medicale, primul lucru e să se spele.
A doua sursă este diminuarea pierderilor RADET. Asta se face dacă știi Bucurestiul, deci știi că de-a lungul Dâmboviței este o casetă liberă în care poți să introduci o țeavă cu diametrul de 1000 de mm, suficient ca să interconectezi CET Grozăvești cu CET Sud.
Bucureștiul are un sistem circular al magistralei principale, te duci 12 km între CET Grozăvești și CET SUD și pe partea lungă a traseului circular, pe stânga, dai energie termică iarna cartierelor.
Deci nu va mai trebui să repari mult din conducta din partea de Est a Capitalei, ci folosești conducta din partea de Vest.
Cartierele Aviației și Tei sunt cele mai năpăstuite cu încălzirea pe timp de iarnă pentru că agentul termic vine de la 24 de km, adică de la CET Sud și CET Grozăvești.
Aici soluția nu este să aduci agent termic pe țeavă, ci să faci o microtermocentrală în cogenerare cu randament de 70-80% în nordul Bucureștiului și să dai agent termic de la un km sau doi.
Acum 12 ani a fost dezafectat CET Titan. Au tăiat țiganii tot, e pământ liber acolo, dar au scăpat stațiile de transformare și trimitere a energiei electrice în sistemul energetic național. Sunt intacte.
Acolo doar amplasezi o termocentrală de 50 de megawați și dai încălzire cu ea în zonă, iar energia electrică o bagi în sistemul energetic național.
Și ultima măsură este izolarea cu bani europeni a locuințelor. S-a făcut bine cu poliester de 10 cm grosime, dar, între timp, a apărut poliesterul grafitat care mărește eficiența energetică cu încă 10-15%. Și îl produce Oltchim Râmnicu Vâlcea.
Deci avem Romstal care poate furniza celulele pentru energie solară pe care le punem în balcon…
…Pe banii cui le puneți în balcon?
Bani europeni. Tot ce discutăm sunt programe finanțate 85% din bani nerambursabili ai UE. Sper să obțin din programul de recuperare economică și restul de 15%, dacă nu, plătește Primăria.
Dar e tot gratuit și vă spun și de ce: reduce subvenția pe care Primăria o plătește anual la RADET. Cu cât am mai multă energie solară, cu cât izolez mai mult și cu cât mai repede introduc conducta, cu atât mai repede scade comanda către CET-uri, deci devin propriul meu producător. Iar introducând microcentralele în cogenerare, scot și bani pentru că furnizez energie electrică în sistemul energetic național.
Dar avem o altă problemă care e problema zero. Cea a gunoaielor.
Unii ar spune că e traficul.
Nu. Ordinea e: gunoaie, reducerea consumului de carburanți pentru producere de energie termică, fluidizare trafic.
Există un concept care se numește "waste in energy". Este conceptul suedez care face din gunoi energie electrică și energie termică. Au 32 de stații de procesare a gunoiului menajer. Suedia importă 800 de mii de tone de gunoi anual ca să aibă combustibil pentru ele. Această tehnologie trebuie adusă la București.
Tot pe bani europeni?
Tot ce discutăm sunt finanțări europene pentru că tot programul e încadrat în programele operaționale finanțate de UE.
Ce nu e finanțat nu am introdus în program, pentru că finanțarea UE prin aceste programe este mai mult decât poate absorbi Bucureştiul într-un mandat de 4 ani.
Această uzină va avea ca primă misiune să proceseze gunoaiele aflate acum în gropile de la Chiajna, Vidra și Iridex. Spune dna primar general că sunt gropi ecologice. Dar gropile ecologice put. Și când bate vântul dinspre groapa dânsei ecologică miroase în oraș.
Pe de altă parte, românii trebuie să învețe să sorteze gunoiul, sub amenințarea Legii 181/2020 care îi sancționează pe cei care nu depun gunoiul pe sorturi.
Eu sortez cel puțin PET-urile, dar tot ce duc la tomberon pe sorturi gunoierii aruncă la grămadă în mașină de gunoi.
Exact asta îmi spune și soția mea. Asta fac acum, după 1 ianuarie nu vor mai putea și va trebui să colecteze pe sorturi.
Sunt scandalurile cu gunoaiele pe care le importă România din Italia. Avem uzina de la Buzău care, pentru că nu colectăm gunoiul sortat, nu are materie primă să funcționeze.
Eu cred că vapoarele din Italia au venit pentru uzina de la Buzău care reciclează plastic și sticlă. Fabricile de hârtie reciclează carton și hârtie, dar nu le trimitem nimic.
Deci ne trebuie o uzină capabilă să proceseze un milion de tone de gunoi manajer pe an, care va da energie electrică în sistemul energetic national și energie termică în sistemul de încălzire al Bucureștiului, va costa 300 de milioane de euro și cine vrea să vadă cum funcționează îl invit în periferia Varșoviei.
Suedezii au constatat că gunoiul are valoarea aurului.
Unii bucureșteni au centrale termice de apartament sau de bloc, unii nu stau pe lângă o groapă care miroase, de circulat însă o facem toți. Ce faceți cu traficul?
Ați zis de centrale proprii. Se întoarce lumea, în Europa civilizată, la centralizare pentru că încălzirea individuală e un poluator cu mult mai mare. Și vor să învețe de la noi cum se face, numai că noi suntem ferfeniță.
Revenind la trafic. Eu îi reproșez dnei Firea că nu a început un proiect nou. În sfârșit se termina podul Ciurel …
…care nu duce nicăieri.
Da, pentru că penetrarea către A1 nu a fost făcută. Va rămâne o poză. Trebuie făcută penetrarea.
Peste niște blocuri? Că acum în calea teoreticei penentrări sunt imobile construite cu autorizație.
Știu situația. Este lucrare începută în timpul lui Videanu. Au neglijat-o și Oprescu, și dna Firea. Penetrarea nu e făcută și mă tem că sunt și niște erori de proiectare.
Eu mă uit la 4 locuri în București unde sunt conflicte de circulație majore. Două sunt legate de pasajul Basarab. Dimineața pe ambele sensuri mașinile sunt până în vârful lui.
Cobori în Banu Manta și în cei 100 de m până la Mihalache ai 2 semafoare. Trebuia să faci un pasaj subteran, să dai traficul dinspre Piata Victoriei pe 1 Mai, care ar costa circa 30 de milioane de euro în programul meu, finanțabili pe programul transporturi și pe dezvoltare durabilă.
Dacă te duci către Drumul Taberei, traficul e blocat la Răzoare, unde e un conflict de circulație major. Acolo trebuia făcut pasaj subteran înainte de terminarea pasajului.
Deci la ambele capete ale pasajului Basarab trebuiau făcute pasaje subterane, pentru că el închide primul inel de circulație din jurul zonei centrale.
Alt pasaj vital este la Arcul de Triumf. Aici trebuie să te deschizi cu un pasaj intre Piata Presei pe sub parcul Herăstrău și să ieși la Charles de Gaulle. Trebuie ca traficul care vine de la Otopeni să aibă cale liberă până în Piața Victoriei.
Și ajung aceste câteva pasaje pentru toate cartierele blocate?
Nu vreau să înșir 20 de pasaje și să fac 3, ci să înșir 3 și să fac 3. În mod obligatoriu trebuie făcut ceva și la Piața Romană. Acolo e tunelul de metrou. Ori trebuie să avem curaj să ne înălțam peste intersecție, ori să vedem cum rezolvăm riscurile cu metroul și să facem un pasaj subteran.
Doar pasaje, nu și transport în comun?
Pentru mine, primul lucru pentru care dna Firea s-a descalificat a fost că a cumpărat 300 de autobuze pe motoare Diesel. Cum e posibil să faci așa ceva într-un București poluat?
Aici soluția este extinderea liniilor de tramvai și troleu către toate ieșirile până la limita administrativă și pun problema extinderii în Ilfov pe pincipalele trasee de acum ale STB, în perspectiva inevitabilă a creării Bucureştiului metropolitan.
Transportul cu autobuze trebuie să dispară și vă dispărea.
Mobilitatea individuală pe trotinetă, pe bicicletă este o soluție dacă există condiții. Vizez încă vreo 60 de km de piste pentru bicicliști și pentru trotinetele electrice, care sunt foarte importante.
Trebuie să ne îndreptăm către transportul electric și în cazul transportului individual. În 2020, primarul general al Capitalei trebuie să spună după alegeri: bucureșteni, încă mai mergem cu mașini pe combustibili fosil, scoatem o hotărâre de Consiliu că începând din 2030 niciun autoturism pe combustibil fosil nu vă mai putea circula în București. Le spui cu 10 ani înainte ca să știe ce își cumpără.
A încercat ceva și dna Firea cu taxa Oxygen.
Ea a încercat să restricționeze traficul, ceea ce e foarte greu. La Bruxelles au găsit până la urmă o metodă. N-au resticționat accesul, ci viteza. De exemplu, în toată zona centrală nu poți merge decât cu 30 de km/h și sunt amplasate radare.
Deci ar trebui o limitare de viteză în zona centrală pentru reducerea poluării și descurajarea traficului în centru. Nu-i spui nu vii, ci îl limitezi la 30 km/oră și atunci va căuta rute alternative zonei centrale. Belgienii au reușit cu asta.