Nevoia de medici de familie în sistem este în acest moment acută. În peste 400 de localităţi din mediul rural nu există medic.
În momentul de faţă, în contract cu CNAS sunt în jur de 9.700 de medici de familie. Ar fi nevoie însă de încă cel puţin 4.000 în acest moment în sistem, spune dr. Raluca Zoiţanu, vicepreşedinte al Patronatului Medicilor de Familie Bucureşti.
În contextul în care medicii de familie se confruntă cu birocratizarea excesivă, cu o finanţare insuficientă şi cu alte probleme legate de o legislaţie greoaie, aşa cum spun reprezentanţii acestei specialităţi, cei care vin din urmă nu mai sunt atraşi spre acest domeniu.
La nivel de soluţii, rectorul UMF Carol Davila, prof. dr. Viorel Jinga, a vorbit despre o legislaţie modificată care să elimine din birocraţia care sufocă în acest moment medicina de familie, dar şi despre alte potenţiale măsuri punctuale, precum burse pentru cei care vor merge să facă practică în mediul rural, acolo unde există mare nevoie de medici de familie, dar şi din alte specialităţi.
Reprezentanţii medicilor de familie au vorbit, la un eveniment organizat la iniţiativa Colegiului Medicilor din Bucureşti pe tema specialităţilor medicale deficitare, despre problemele existente în acest moment în domeniu. La admiterea la Rezidenţiat de anul trecut, au rămas multe locuri neocupate şi la capitolul medicină de familie.
"Nu sunem decât nişte anexe la o ştampilă cu rază scurtă de acţiune"
Dr. Adriana Mihălaş, secretarul Consiliului Municipal al Colegiului Medicilor din Bucureşti, a explicat care este în acest moment statutul medicului de familie în România, pornind de la povestea personală.
„Sunt medic de familie de peste 23 de ani, nu regret că am avut naivitatea de a alege această specialitate, atunci am crezut că o să ajung acasă, eu sunt din provincie, în ultimii ani de Rezidenţiat m-a luat cu frison, ce-o să mă fac eu într-un sat dacă o să cadă o căruţă cu nişte saci, ce-o să mă fac dacă, aveam un sentiment de neputinţă, ce mă fac dacă sunt singură şi nu sunt în spital alături de colegi specialişti, de asistenţi.
M-am hotărât să fac un voluntariat care a devenit a doua specialitate, medicină de urgenţă, norocul m-a adus să lucrez în Bucureşti. Pacienţii mei sunt responsabili, majoritatea sunt intelectuali, lucrez în centrul Bucureştiului.
Acum statutul medicului de familie este undeva la un nivel periferic, întreţinut de legislaţia în vigoare. Nu suntem decât nişte anexe la o ştampilă cu rază scurtă de acţiune pentru a trimite un pacient la specialist, pacientul vine şi dă cu pumnul în masă: ”Vreau acolo, acolo, acolo!”
Am în cabinet două imprimante, un scanner şi două calculatoare, o imprimantă e matricială pentru bilete de trimitere care ţăcăne toată ziua şi nu aud nimic în stetoscop, o altă imprimantă este destinată reţetelor care e scrisă în alt sistem, iar ce e mai important pentru mine, scrisorile medicale cu care vin pacienţii de la spital nu sunt opozabile Casei, sunt nişte hârtii care trebuie să respecte nişte reguli, anexe, ştampile, contracte, semnături, dar ele nu mă acoperă dacă prescriu o medicaţie anumită, pentru că legislaţia mă împiedică să-l ajut pe bolnav.
O problemă o avem cu Casa, o altă problemă o avem cu protocoalele de prescriere care ne împiedică să tratăm pacientul aşa cum ar merita.
Să vă dau un exemplu foarte clar.
A murit un oncolog dintr-un judeţ unde era singur şi pacienţii lui au rămas fără medicaţie. Medicaţia oncologică nu poate fi prescrisă de către medicul de familie şi un bun samaritean, coleg de-al meu, s-a apucat să-i prescrie pentru luna respectivă până s-a găsit un oncolog să vină în Tulcea şi după aia au început imputările, să plătească medicul ce a prescris când pacientul avea motivul, dreptul.
Pentru mine durerea cea mare este că scrisoarea medicală nu e opozabilă Casei şi că avem imprimante, calculatoare, când totul ar trebui să fie foarte simplu.
Nu trebuie să te bazezi pe spiritul antreprenorial al unui medic, el s-a dus în satul respectiv să lucreze ca medic, trebuie să fii şi manager şi antreprenor, să te ocupi şi de rapoarte, nu vă imaginaţi cum e, poate că ar trebui să veniţi cu rândul să vedeţi cum lucrăm într-un cabinet.
E foarte greu să te descurci în legislaţia din momentul ăsta. Eu cred că colaborarea între instituţii este soluţia, de 6 ani de când sunt la Colegiu în continuare zic acelaşi lucru, dacă vom avea fir scurt între Minister şi Casă, între Casă şi Colegiu şi Colegiul să nu fie doar consultativ, să aibă un rol, nu doar de mediator”, a explicat dr. Adriana Mihălaş.
"Avem sedii abandonate, cu redevenţe uriaşe"
Dr. Sandra Alexiu, medic de familie şi preşedinte al Asociaţiei Medicilor de Familie Bucureşti-Ilfov, a vorbit despre problemele din acest domeniu, cu accent pe lipsa finanţării adecvate, dar şi despre pregătirea medicilor după ce aleg Rezidenţiatul. Gradul de implicare al autorităţilor locale în atragerea medicilor către zonele cu deficit este extrem de important, mai spune dr. Alexiu.
„Credem că în medicina de familie sunt nişte probleme care ţin de structură şi de strategie. Nu prea respectăm ceea ce consideră că este important să se respecte la nivel internaţional privind asistenţa medicală primară, în care medicina de familie reprezintă principala parte, nu prea respectăm angajamentele pe care ţara noastră şi le-a luat în acest sens.
Ce am observat este că nu se implică autoritatea locală, motivul pentru care majoritatea colegilor noştri care au plecat, aproximativ 4.000 cred până acum, din România în alte ţări a fost tocmai implicarea autorităţilor locale. Ei le-au pus la dispoziţie sediu în care să-şi desfăşoare o activitate normală pentru medicina primară şi modalităţi de finanţare atractive pentru medic şi toată familia lui, care să poată să îi sprijine mutarea acolo.
Noi avem probleme pentru că avem, cel puţin în oraşe, sedii care sunt abandonate din punct de vedere urbanistic, care nu sunt vândute colegilor, sunt cu redevenţe uriaşe şi pentru care ar trebui să se investească mult în partea de consolidare, bani pe care un cabinet, cu actuala finanţare, nu îi poate avea şi nici nu poate obţine credit de aşa măsură.
"Există o confuzie între venitul medicului şi venitul cabinetului"
Finanţarea înseamnă un cu totul alt tip de finanţare decât în sistemul bugetar, gândiţi-vă că un medic rezident în anul 4 de medicină de familie câştigă aproximativ 4.200 de lei net, la care se adaugă sporul pe care îl are în funcţie de secţia în care funcţionează la momentul respectiv, în timp ce medicul dintr-un cabinet este posibil să nu rămână cu această valoare netă a venitului lunar, după ce îndepărtează toate cheltuielile din venitul cabinetului, pentru că finanţarea este extrem de scăzută.
Există o confuzie permanent şi cred că intenţionat întreţinută între venitul cabinetului şi venitul medicului, deşi este uşor de demontat prin cifrele pe care le avem şi prin faptul că atractivitatea este scăzută.
Dacă medicii de familie ar fi câştigat atât de bine, atunci mulţi colegi din sistem ar fi renunţat la specialitatea lor şi s-ar fi făcut medici de familie, lucruri care nu se întâmplă.
Specialitatea nu este atractivă nici pentru studenţi, pentru că poate nu lucrăm destul la lucrul acesta, elevii de şcoală şi liceu au la dispoziţie Şcoala altfel, unde pot să înţeleagă care este drumul lor în viaţă şi îşi pot alege direcţia, în schimb, pentru studenţi poate nu facem destul, ca să înţeleagă fiecare specialitate către care se poate îndrepta şi în ce măsură este mai apropiată modului lui în care a ales specialitatea şi să punctăm puţin pe partea vocaţională.
Pentru că, în medicina de familie, o specialitate în care stai foarte mult de vorbă cu pacienţii, în care te înconjori de familiile pacienţilor şi pe care le îngrijeşti în continuitate o viaţă întreagă, tipul de relaţie este cu totul special faţă de restul specialităţilor medicale.
Atractivitatea trebuie manifestată prin felul în care îşi fac stagiile şi în care sunt primiţi la manifestările noastre, să nu existe piedici, noi ne-am confruntat cu piedici în primirea lor la conferinţă, pentru că studenţii în medicină nu sunt văzuţi ca profesionişti în sănătate.
"Ne temem că nu vom avea în curând cine să ne îngrijească, nici pe noi, nici pe dvs"
O problemă o reprezintă şi pregătirea medicilor după ce aleg rezidenţiatul, am avut în fiecare an un rezident, deşi puţin mai greu ajung în judeţul Ilfov, în jurul Bucureştiului, dar din colegii în pregătire trebuie să vă spun că din 107 colegi care au început promoţia 2019 au terminat 47 medicină de familie, din aceştia probabil jumătate se vor îndrepta către un alt rezidenţiat.
Colegii care erau doritori la început să achiziţioneze un cabinet sau să-şi deschidă unul au renunţat din cauza finanţării şi din cauza faptului că o mare parte dintre pacienţi sunt în vârstă, calitatea şi multitudinea îngrijirilor pe care trebuie să le acorde este foarte importantă şi felul în care sunt susţinuţi de colegi şi autorităţi nu mai reprezintă o atractivitate.
Este o mare problemă, jumătate dintre medicii de familie de astăzi sunt din generaţia decreţeilor, aşa cum sunt şi eu, un sfert sunt pensionaţi demult şi doar un sfert sunt cei care vin din urmă şi nu sunt deloc atraşi să rămână, sunt cumva pasageri prin această specialitate.
Ne temem că nu vom avea în curând cine să ne îngrijească, nici pe noi, nici pe dumneavoastră, şi cred că ar trebui să lucrăm împreună să facem mai atractivă specialitatea noastră”, a declarat dr. Sandra Alexiu.
Soluţii pentru zonele rurale
Dr. Raluca Zoiţanu, vicepreşedinte al Patronatului Medicilor de Familie Bucureşti, a explicat ce anume ar face mai atractiv acest domeniu, dar şi ce soluţii s-ar putea găsi pentru zonele rurale.
„Ce i-aş spune eu unui tânăr medic de familie absolvent de facultate acum ar fi să aleagă medicina de familie pentru că, şi dacă inteligenţa artificială poate va înlocui profesioniştii din diverse specialităţi în următorii 10, 20 de ani, cu siguranţă de medici de familie vom avea nevoie.
Pe termen scurt, putem să-i ţinem pe medicii care încă mai lucrează în sistem şi pe cei 1.000 de medici de familie din Bucureşti care au ales să nu intre în contract cu Casa de Asigurări, ei ar putea să se ducă de exemplu în jurul Bucureştiului să lucreze în contract cu Casa, flexibilizând contractul care acum nu este un contract de prestări servicii în realul sens al cuvântului, ci un fel de contract de muncă al medicului cu Casa de Asigurări.
Am putea să flexibilizăm sau să aducem în normalitate ceea ce poate să facă medicul de familie, fie că ne referim de prescriere de medicamente, de investigaţii, de o îngrijire mai completă a pacientului, fără să-l trimită în sistem la alte specialităţi.
Pe termen mediu şi lung, trebuie să ne uităm la cine vine din urmă. Pentru a avea medici de familie în zonele rurale, cel mai bine este să găsim copii din acele zone care au legături trainice cu satele, pe care să-i ajutăm să urmeze o carieră chiar în medicină de familie şi apoi să se întoarcă cu drag în locurile natale după acei 10 ani de pregătire, atât durează de când termini liceul până când ajungi medic de familie în toată lumea, nu numai în România.
Pentru asta ar trebui poate să ne gândim la burse de studiu ţintite pentru cariera medicală, pentru că nu vorbim doar de o atractivitate scăzută a anumitor specialităţi, ci cred că vorbim de o lipsă de atractivitate în general pentru cariera medicală. Durează foarte mult să te pregăteşti, să lucrezi pe banii tăi.
Am putea şi să ne uităm un pic în curicula sau în modul cum învaţă studenţii, de exemplu, să mutăm medicina de familie din ultimul an, din anul 6 de pregătire, în anii preclinici, astfel expunând tinerii studenţi în momentul în care ei sunt mai entuziasmaţi despre ceea ce urmează să facă, la ceea ce înseamnă medicina de familie şi apoi cumva, în următorii ani de facultate, să se gândească tot timpul la cum ar fi să fie medici de familie”, a spus dr. Raluca Zoiţanu.
Medicul de familie să nu mai fie un birocrat
Prof. Univ. Dr Viorel Jinga, rectorul UMF Carol Davila din Capitală, a vorbit despre soluţii ce pot fi luate în calcul pentru creşterea atractivităţii spre acest domeniu.
În viziunea sa, legea ar trebui modificată astfel încât medicul de familie să nu mai fie un birocrat.
Şefii de disciplină din Universităţile de Medicină s-ar putea întâlni pentru a stabili o curiculă comună pentru medicina de familie, s-ar putea introduce cursuri opţionale în anumite domenii ale medicinei de familie, în afara programei.
Rectorul UMF a precizat că poate ar trebui ca studenţii să fie obligaţi să facă practică de vară şi în mediul rural, pentru a vedea cum este acolo medicina de familie.
De asemenea, se ia în calcul posibilitatea acordării unor burse sau stimulente pentru cei care vor face practică în mediul rural. Rectorul a mai precizat că un medic de familie poate să fie medic şcolar şi atunci se poate introduce la acest capitol atestatul de medicină şcolară.
S-a discutat de asemenea şi despre actualizarea listei medicilor de familie din Capitală, care să ştie să instruiască rezidenţii din acest domeniu, astfel încât aceştia să fie interesaţi şi pregătiţi special pentru a face acest tip de instruire.
Context
La admiterea în Rezidenţiat de anul trecut 628 de locuri au rămas neocupate. Cele mai multe au fost la chirurgie generală, 99, urmate de 93 la medicina de urgenţă, pe locul trei la numărul de locuri neocupate situându-se medicina de familie, cu 46 de locuri.
Anul acesta, Ministerul Sănătăţii va organiza o sesiune extraordinară a concursului de Rezidenţiat, pe 14 mai, pentru cele 628 de locuri şi posturi rămase neocupate în sesiunea din noiembrie 2022. Lista locurilor şi posturilor disponibile se găseşte pe site-ul rezidentiat.ms.ro.