Institutul Naţional de Fizică a Pământului a prezentat, joi, rapoarte preliminare cu privire la secvenţa de cutremure din zona Gorj, înregistrate începând cu 13 februarie.
Până în prezent, în 10 zile, s-au produs 960 de seisme, cu magnitudini cuprinse între 0,2 şi 5,7.
Potrivit specialiştilor, cea mai mare valoare a acceleraţiei maxime a fost înregistrată într-o localitate din judeţul Hunedoara, la 43 de kilometri de epicentrul cutremurului de 5,7.
”În perioada 13 - 23 februarie 2023 (ora 14:00), au fost localizate în zona Gorj 960 de cutremure cu magnitudini-locale (ML)/Richter între 0,2 şi 5,7.
Dintre acestea, 15 seisme au avut peste 3,5 ML - magnitudine de la care cutremurele pot fi resimţite de către populaţia aflată în zona epicentrală.
Cutremurele au avut loc la adâncimi cuprinse între 2 şi 26 km, 82,7% din ele producându-se între 10 şi 20 km.
Cutremurul din Gorj - acceleraţie de două ori mai mică decât în 1977
Chiar dacă numărul de evenimente scade, în continuare este posibilă apariţia unor replici cu magnitudini moderate, având în vedere amploarea evenimentului”, a transmis, joi, INFP.
Sursa citată a precizat că, în ultimele 2 zile, cele mai mari cutremure au fost de 4,0 ML, respectiv 3,9 ML.
”Înregistrările efectuate în timpul cutremurelor de 5,2 ML şi 5,7 ML, la 5 staţii din apropierea epicentrului, au fost analizate de către INCDFP într-un raport preliminar. Valoarea cea mai mare a acceleraţiei maxime la nivelul solului a fost înregistrată la staţia GZR (Gura Zlata, jud. Hunedoara), amplasată la 43 km distanţă epicentrală. Aceasta a fost de 106,7 cm/s*s, fiind de aproximativ 2 ori mai mică decât valoarea înregistrată la staţia INCERC din Bucureşti în timpul cutremurului vrâncean din 4 martie 1977 (Mw 7.4, h = 90 km)”, au mai transmis specialiştii.
Anterior, într-o conferinţă de presă, specialiştii INFP au precizat că numărul cutremurelor din zona Gorj descreşte, dar, în schimb, magnitudinea acestora nu descreşte atât de mult.
Specialiştii se aşteaptă ca şi în următoarele săptămâni să fie cutremure destul de multe în zona respectivă, sperând să nu depăşească magnitudinea de 5.
“Dacă ne uităm cel mai bine, totuşi, pentru cutremure mai mari, care sunt prioritatea noastră, cutremure peste 2 ca şi magnitudine, oricum, putem să vedem şi în acest grafic că numărul lor descreşte, în schimb, magnitudinea lor nu descreşte atât de mult. Sigur, a fost şocul principal de 5,7, care a urmat unui cutremur de 5,2.
Am avut şi în această dimineaţă un cutremur de 3,9. Clar, ne aşteptăm ca şi în următoarele săptămâni să avem cutremure destul de multe. Sperăm că nu cu magnitudini peste 5 în această zonă”, a declarat un specialist INFP.
El a precizat că în zona Gorj s-au înregistrat, de-a lungul anilor, mai multe cutremure, dar nu atât de puternice ca acela de săptămâna trecută, de 5,7.
Surse de informaţie despre cutremure
El s-a referit şi la sursele recomandate de informare despre cutremure.
“În ce priveşte sursele recomandate de informare despre cutremure, trebuie să menţionez faptul că de bază rămâne site-ul INFP, atât în varianta detaliată, cât şi în cea simplificată, atunci când valorile de trafic sunt de ordinul miilor pe secundă.
Dincolo de acesta, recomand şi portalul PhENOMeNAL, un proiect al INFP, unde puteţi vedea şi pe o hartă şi filtra informaţiile despre cutremure.
Mai este şi această aplicaţie pe care am lansat-o acum câteva zile, care are de altfel două moduri de vizualizare, una optimizată pentru telefoanele mobile şi alta mai detaliată. Şi, în plus, este site-ul EMSC, un fel de organizaţie la nivel european”, a mai precizat specialistul INFP.