66,2% dintre români consideră că Nicolae Ceaușescu a fost un lider bun pentru România, arată datele unui sondaj realizat de INSCOP Research, în parteneriat cu Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER).
Cercetarea, dedicată fenomenului de nostalgie post-comunistă, scoate la iveală discrepanțe uriașe între realitatea istorică și percepțiile populației.
Dacă am putea da timpul înapoi, nostalgicii regimului Ceaușescu ar fi obligați să îndure, măcar o săptămână, frigul, foamea, frica de Securitate și umilința de a sta la coadă pentru un litru de lapte.
Rezultatele au fost obținute în luna iulie 2025, pe un eșantion de 1.500 de persoane, și vor fi prezentate în detaliu marți, în cadrul unui eveniment organizat de IICCMER.
Remus Ștefureac, directorul general INSCOP Research, avertizează că aceste cifre reflectă „o societate fragilizată în fața războiului informațional și cognitiv” și subliniază că nostalgia nu este doar un fenomen natural, ci și rezultatul unor campanii active de manipulare.
„De neimaginat este însă intensitatea acestui sentiment de nostalgie astăzi, la 35 de ani după căderea comunismului! Cu toate eșecurile prezentului, cu toate nemulțumirile sociale, economice ale unei părți a populației care amplifică regretul după comunism, procentele CATASTROFALE ale populației care mitologizează viața în comunism nu sunt doar rezultatul unui fenomen natural!”, scrie pe Facebook Remus Ștefureac.
Potrivit sondajului:
- 66,2% consideră că Nicolae Ceaușescu a fost un lider bun;
- 24,1% spun că a fost un lider rău;
- 7,8% nu știu
- 2% nu au răspuns.
Nostalgia după comunism, între mit și manipulare
Ștefureac remarcă faptul că, în ciuda frustrărilor legate de prezent – corupție, inegalități sociale, sărăcie –, idealizarea trecutului comunist nu este doar o reacție emoțională firească, ci și un simptom al unui eșec colectiv de a combate minciuna cu adevărul istoric.
„O campanie de destabilizare socială, necombătută nici de stat, nici de societatea civilă, a creat teren fertil pentru mituri periculoase. Această nostalgie riscă să submineze încrederea în democrație și poate alimenta extremismul.”
"Și ca urmare a acestui eșec, astăzi două treimi dintre români cred că Nicolae Ceaușescu (de vreo 10 ani, veritabil star pe Facebook și Tik-tok în video-uri și imagini realizate profesionist și răspândite strategic și cu resurse) a fost un lider bun pentru România, și doar 24% cred că a fost un lider rău pentru România".
Epoca de aur a regimului comunist pare a se manifesta, într-o dimensiune suprarealistă a percepției, tocmai în zilele noastre când comunismul parte a fi mai popular decât în cele mai bune vremuri ale existenței sale.
Directorul INSCOP mai atrage atenția asupra necesității urgente a unor politici publice care să răspundă nemulțumirilor reale ale populației, dar și unor reforme în educație și comunicare publică, pentru a restabili legătura cu realitatea istorică.
„Avem nevoie de măsuri concrete pentru combaterea sărăciei și a corupției, dar și de educație istorică serioasă. Altfel, riscăm ca miturile despre comunism să devină, pentru o parte semnificativă a populației, înlocuitorul adevărului.”
Amintim că „Istoria comunismului din România” a devenit disciplină obligatorie în şcolile româneşti începând din anul şcolar 2025 – 2026. Această materie este dedicată elevilor din clasele a XII-a învăţământul de zi, respectiv a XIII-a învăţământul seral şi cu frecvenţă redusă.