Dacă în urmă cu doi ani puţini erau cei care auziseră măcar de ele, vaccinurile pe bază de ARN mesager au devenit un element esenţial în lupta cu pandemia de Covid-19. Mulţi oameni chiar au fost inoculaţi între timp cu acest tip de vaccin, fie cu cel produs de Pfizer-BioNTech, fie cu cel de la Moderna.
Un domeniu de nişă până de curând, tehnologia cunoaşte astăzi o adevărată explozie şi ar putea transforma total medicina. Dincolo de Covid, cu ce alte boli ne-ar mai putea ajuta acidul ribonucleic mesager să luptăm? Ar putea combate cancerul, HIV, bolile tropicale sau chiar să ne ofere o imunitate supraomenească?
Sunt întrebări la care încearcă să răspundă experţii cu care au stat de vorbă jurnaliştii de la BBC.
În primul rând, să vedem cum funcționează vaccinurile cu ARN mesager.
Vaccinurile tradiţionale presupun injectarea unor parti inactivate (sau slăbite) ale patogenului, numite antigeni, care au rolul de a stimula sistemul imunitar, “învăţându-l” să recunoască patogenul atunci când el reapare într-o formă periculoasă, astfel încât să poată răspunde rapid și eficient.
În schimb, vaccinurile antiCovid nu conţin antigenul în sine, ci doar informaţia genetică pentru producerea acestuia, care se prezintă sub formă de ARN mesager, o “fantomă”, cum o numeşte BBC, care va păcăli organismul să producă anticorpi.
Acest ARN mesager artificial va fi descompus prin mecanismele naturale de apărare ale organismului şi vor rămâne doar anticorpii.
Este o metodă mai sigură în ceea ce priveşte producţia, mai rapidă şi mai ieftină în comparaţie cu vaccinurile tradiţionale, susţine sursa citată.
Nu mai este nevoie de laboratoare uriaşe în care biosiguranţa este o prioritate, în care să cultivi virusuri letale în interiorul a milioane de ouă de găină.
Un singur laborator poate afla informaţiile necesare producerii vaccinului şi le poate trimite prin e-mail în întreaga lume. Pe baza acestor informaţii, un laborator poate produce milioane de doze de vaccin într-o singură eprubetă de 100 de mililitri.
Pionierii teoriei din spatele vaccinurilor cu ARN mesager sunt cercetătorii Katalin Karikó şi Drew Weissman de la Universitatea din Pennsylvania, care au dedicat decenii de activitate acestei tehnologii şi care au primit anul trecut premiul Lasker, cea mai importantă distincţie din domeniul biomedicinei în America.
Totuşi, nici în 2019 nu se credea că vaccinurile cu ARN mesager vor apărea mai devreme de cinci ani. Izbucnirea pandemiei de Covid-19 a precipitat însă lucrurile şi, pe 11 decembrie, la 11 luni de la secvenţierea genomului virusului de către profesorul Zhang Yongzhen din Shanghai, vaccinul antiCovid-19 creat de Pfizer şi de partenerul său BioNTech făcea istorie devenind nu numai primul vaccin cu ARN mesager aprobat pentru a fi utilizat pe oameni, dar şi primul cu o eficienţă de 95 la sută în testele clinice.
A urmat peste câteva zile aprobarea vaccinului Moderna. Anterior, titlul de cel mai rapid vaccin a fost deţinut de vaccinul împotriva oreionului, care a fost dezvoltat în patru ani, aminteşte BBC.
Iar acum posibilităţile par infinite.
“Dacă a funcţionat pentru o glicoproteină virală, ce alte vaccinuri mai putem face?”, se întreabă Anna Blakney, o cercetătoare din Londra, care în 2019 ţinea o conferinţă pe tema tehnologiei ARN mesager în faţă a doar câteva zeci de oameni, iar astăzi este “pe val”.
A fost în locul potrivit la momentul potrivit pentru a ridica pe coama acestui val de progres ştiinţific care apare o dată la o generaţie, recunoaşte ea.
Vaccinul ARN mesager, versiunea 2.0
În opinia lui Dragony Fu, profesor asociat la Universitatea din Rochester, dacă vaccinul împotriva Covid-19 este versiunea 1.0 a vaccinului pe bază de ARN mesager, versiunea 2.0 va viza alte tipuri de boli.
Fu spune că tehnologia poate funcţiona şi în cazul HIV; de altfel, înainte de pandemie, companiile lucrau la crearea unui vaccin de acest gen împotriva HIV. Prezintă potenţial şi pentru boala provocată de Zika, herpes, malarie şi bolile autoimune, adaugă Fu.
Moderna se află chiar aproape de faza a doua din trei a testelor clinice pentru un vaccin cu ARN mesager împotriva virusurilor Zika şi Chikungunya.
Un vaccin antigripal pe bază de ARN mesager este, de asemenea, aşteptat în viitorul apropiat.
Tehnologia prezintă interes şi pentru tratarea cancerului.
"Celulele canceroase vor avea de multe ori anumiți markeri de suprafață pe care restul celulelor din corp nu îi au. Îți poți instrui sistemul imunitar să recunoască și să ucidă acele celule, la fel cum îți poți instrui sistemul imunitar să recunoască și să ucidă un virus: este aceeași idee, trebuie doar să îți dai seama ce proteine sunt pe suprafața celulelor tumorale și să folosești asta ca un vaccin”, explică Blakney.
Bacteriile rezistente la antibiotice, următoarea frontieră?
După ARN mesager 2.0 jurnaliştii BBC se întreabă dacă nu ar putea urma şi versiunea 3.0, arătând că aceasta ar putea viza lupta cu bacteriile rezistente la antibiotice, cum este Clostridium difficile.
Aplicaţiile ar putea fi extinse pentru a putea include şi afecţiuni care nu pun neapărat viaţa în pericol, cum este intolerenţa la lactoză, în cazul căreia am putea vorbi de o industrie de miliarde de dolari, crede Fu.
Există chiar speculaţia că am putea face un cocktail de vaccinuri cu ARN mesager, care să ne protejeze de cancer și de virusuri în același timp… transformându-ne într-un fel de superoameni.
Între timp, rămân o serie de întrebări privind vaccinurile cu ARN mesager.
În prezent avem nevoie de doze booster, care pot fi dureroase şi pot avea efecte secundare, într-o mai mare măsură decât în cazul vaccinului antigripal. Şi majoritatea oamenilor nu vor să facă în fiecare an mai multe vaccinuri care te pun la pat timp de trei zile după, remarcă Blakney. Tehnologia ARN de autoamplificare, care ar permite utilizarea unei doze mult mai mici, ar putea fi răspunsul.
Cercetările continuă.
C.S.