Spitalele încep să se umple cu pacienți cu complicaţii post-Covid. Cei mai mulți au avut forme severe de boală, dar sunt și dintre cei care s-au tratat acasă

Spitalele încep să se umple cu pacienți cu complicaţii post-Covid. Cei mai mulți au avut forme severe de boală, dar sunt și dintre cei care s-au tratat acasă

70% dintre paturile alocate serviciului non-Covid al Institutului Marius Nasta din Capitală sunt ocupate cu pacienţi care au complicaţii post-Covid, cele mai multe dintre ele fiind respiratorii.

Iar fibroza pulmonară post-Covid este pe primul loc între acestea, a explicat prof. dr. Florin Mihălţan, medic primar pneumolog și șef de secție la Institutul Marius Nasta.

Mulţi dintre pacienţi au făcut forme severe de boală, iar medicul atrage atenția că se vorbeşte prea puţin despre ceea ce se numeşte long Covid, respectiv complicaţiile la distanţă ce pot apărea în urma bolii.

„Într-adevăr, serviciul alocat aparent non-Covid este la ora actuală covârşit de cazurile post-Covid, care au o multitudine de probleme asociate, sunt pacienţi pe care îi moştenim din acut şi care vin cu multe surse de oxigen şi unii şi cu ventilaţie non-invazivă.

Se vorbeşte foarte puţin de long Covid şi de complicaţiile post-Covid, din păcate. Sunt două momente în cursul acestei contagiuni. Unul este cel acut, cu tot ceea ce înseamnă din punctul de vedere al consecinţelor, la formele severe, insuficienţă respiratorie acută, sindrom de detresă respiratorie, internare în terapie intensivă, şi din rândul acestor cazuri severe se recrutează ulterior, în faza a doua, complicaţiile la distanţă ale bolii, se numesc complicaţii post-Covid sau non-Covid şi care în principal sunt cu insuficienţe respiratorii, de data asta cu tendinţa de cronicizare, rămân complicaţiile pulmonare pe primul plan, 70% din complicaţii sunt respiratorii, iar din rândul acestor complicaţii respiratorii pe primul loc este aşa zisa fibroză pulmonară post-Covid”, a explicat dr. Mihălţan.

Și unii dintre cei cu forme mai ușoare, care s-au tratat acasă, dezvoltă complicații post-Covid

În afară de complicaţiile post-Covid care pot apărea în cazul pacienţilor care au avut forme severe de boală, ajung la spital pentru îngrijire medicală şi o parte a pacienţilor care s-au tratat acasă prin medicul de familie, având forme uşoare sau moderate de boală.

Şi în cazul acestora anumite simptome pot persista pe termen lung.

„Pe de o parte, sunt cazurile care sunt forme uşoare sau moderate, care nu au avut nevoie de spitalizare, dar la care rămâne un cortegiu de simptome pe termen lung, uneori 6 luni, chiar până la un an, şi unde în principal tot simptome prelungite post-Covid respiratorii sunt: gâfâială, o dispnee pe care o acuză, dar nu o obiectivăm întotdeauna, o fatigabilitate, astenie, marcată, musculară, cu dureri toracice, cu tuse, sunt simptomele cele mai importante.

Sunt cazuri care stau acasă şi care vin ulterior pentru această inexplicabilă patologie respiratorie pe care ei nu o înţeleg şi care este, totuşi, o complicaţie post-Covid. Dar cei care sunt spitalizaţi sunt, de obicei, cazurile severe de infecţie acută, care rămân cu aceste complicaţii pe termen lung”, a spus profesorul Mihălţan.

Cum sunt tratate cazurile cu simptome post-Covid

Care este tratamentul în cazul celor care au avut forme uşoare sau medii de boală, dar care au rămas totuşi cu anumite simptome şi care este tratamentul în cazul celor care au rămas cu insuficienţă respiratorie?

„Cei care au doar fatigabilitate pot să continue cu o vitaminizare, nu este nevoie de nimic altceva, când vin la un bilanţ la spital, noi facem o radiografie şi o probă de suflat, ca să ne asigurăm că această probă de suflat este normală, nu a lăsat o obstrucţie, şi practic nu are decât simptomatice ca tratament, nu are nimic în plus de luat.

Cei care sunt însă cu insuficienţă respiratorie, la aceştia se fac bilanţuri complete, se fac probe funcţionale complexe, se face examen de spută, se face tomograf computerizat, nu de puţine ori trebuie şi consult cardiologic, EKG sau ecografie cardiacă pentru că în rândul 2 la complicaţii sunt complicaţiile cardio-vasculare, şi aici tratamentul, şi aici vine partea mai puţin cunoscută în patologie, dacă pentru partea acută se descoperă „în fiecare zi” un tratament, pentru partea aceasta post-Covid avem doar un singur etalon demonstrat la ora actuală şi anume corticoterapia, în rest alte tipuri de tratamente nu sunt stabilite până la acest moment ca fiind eficace, sunt tratamente care se folosesc în fibroză de altă natură, şi unde sunt de abia studii în fază 3 care încearcă să demonstreze că ele pot fi utilizate şi pentru fibroza post-Covid.

Mulţi rămân pe oxigen şi continuă oxigeno-terapia la domiciliu, iar unii au nevoie şi de ventilaţie, ventilator pe care îl iau acasă alături de oxigen.

În cazul pacienţilor care au nevoie de corticoterapie, este vorba despre o prelungire a inflamaţiei pe termen lung, la nivel de interstiţiu, la nivel de căi aeriene şi corticoterapia este un tratament antiinflamator binecunoscut folosit de foarte mult timp în boli care au la bază inflamaţie în arborele respirator.

Corticoterapia, o armă unică, dar care trebuie folosită cu discernământ

”Este o armă unică, dar care trebuie folosită cu discernământ, de multe ori pacienţii aceştia din păcate vin la pachet cu o multitudine de alte boli asociate, să nu uităm că formele severe sunt mai severe, ca să spun aşa, la cei care au diabet, au boli cardiace, au hipertensiune, sunt obezi, deci sunt pacienţi care uneori au contraindicaţie de utilizare a acestei corticoterapii pe termen lung”, a explicat dr Mihălţan.

Programele de reabilitare respiratorie, extrem de importante

„Ca paturi ocupate, în momentul de faţă post-Covid cam 70% din paturi sunt ocupate de aceşti pacienţi. Foarte important, la categoria aceasta de pacienţi respiratori, la tot ce adăugăm noi, oxigen şi ventilaţie este să înceapă şi kinesiterapia precoce, adică să aibă un program de reabilitare respiratorie, de întărire a musculaturii.

Noi avem kinesiterapeuţi, dar în Bucureşti ştiu că mai există servicii de reabilitare care funcţionează în privat şi care sunt extrem de utile, sunt programe care se fac şi se prelungesc acasă, pot să meargă până la 4-6 săptămâni.

În principal, în aceste tipuri de asistenţă post Covid pe respirator sunt doar spitalele de pneumologie, cele care şi-au păstrat servicii non-Covid, pentru că multe sunt alocate practic 100% doar Covid.

Sigur că dacă pacientul are un post-Covid de tip cardio-vascular, neurologic, merge într-un serviciu de specialitate care tot aşa are paturi non-Covid”, mai spune prof. Mihălţan.

Multe cazuri de cancer sunt depistate târziu

Medicul atrage atenţia că, în acest moment, la Institutul Marius Nasta, presiunea pe serviciul non-Covid a scăzut, însă mulţi pacienţi se internează cu forme severe de boală, ceea ce încarcă în continuare secţia de ATI.

„Presiunea pe serviciul de Covid a scăzut, dar un lucru este important, dacă înainte se adresau cu forme uşoare, moderate, acum în general se internează şi vin formele severe, ceea ce explică de ce terapiile intensive încă sunt pline.

Mai există o categorie de pacienţi care fug de spital şi vin numai cu forme severe, sunt forme non-Covid, cei care au boli respiratorii, în special cancere pulmonare, sunt destul de mulţi, sau pacienţi cu insuficienţe respiratorii generate de BPOC sau de astm bronşic.

Colegii care lucrează în serviciul de Covid văd doar pacienţi cu Covid, ceilalţi care sunt în serviciile non-Covid văd toată categoria de pacienţi care ne solicită, şi aici la internări de zi este o solicitare foarte mare, pentru că practic institutul a rămas singura unitate cu adresabilitate clară, de la început, pentru formele non-Covid.

Programele în general au diminuat ca tip de asistenţă, şi aici mă gândesc nu numai la programul de cancer, ci şi la cel stop fumat, mă gândesc la programele de asigurare a tratamentelor biologice pentru astm bronşic, pentru alte patologii care sunt incluse în terapii şi în programe ca, de exemplu, hipertensiunea pulmonară, toate acestea au suferit în această perioadă, este clar.

Pacienţii aceştia vin mai rar şi fug de serviciile care au Covid şi nu există cazuri noi foarte multe incluse tocmai din cauză că screeningurile pentru aceste tipuri de patologii au diminuat mult, a diminuat şi asistenţa pentru somnologie foarte mult din cauza măsurilor suplimentare care s-au asigurat. Toate celelalte au fost în suferinţă, clar.

Asta poate duce la depistări tardive ale unor cancere, de obicei, în stadiul 4, la depistări tardive ale tuberculozei, la oameni care îşi neglijează terapia pentru boli obstructive respiratorii şi care vin în plină insuficienţă respiratorie, deci are foarte multe consecinţe la distanţă pe care nu le bănuim, dar pe care le vedem în indicatori şi în modul de prezentare la camera de gardă. Adresabilitatea pe non-Covid a scăzut la 70%.

Populaţia să înţeleagă că personalul medical este obosit şi că activitatea depinde foarte mult de rata de vaccinare

Populaţia trebuie să înţeleagă două lucruri: că personalul medical este obosit şi uzat şi că activitatea Covid, ca şi non-Covid, a personalului depinde foarte mult de rata de vaccinare.

Chiar dacă există raportări că în ţări cu o acoperire vaccinală foarte bună lucrurile se reiau, se reiau cu forme uşoare, deci internările în spitale scad, lucru care este important, pentru că ar trebui să existe acest moment de respiro pentru personalul medical, pe de o parte, iar pentru pacienţii respiratori acest moment de respiro le dă ocazia să-şi vadă în continuare în linişte de bolile cronice de care suferă şi pe care le-au neglijat”, mai spune prof. dr. Florin Mihălţan.


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇