Psihologul George Vescan, implicat de mulţi ani în activitatea sportivă din România, consideră că sedentarismul, care a atins cote „catastrofale pentru sănătatea şi vigoarea naţiunii noastre”, reprezintă o cale sigură spre depresie şi lipsă de chef de viaţă.
„Sedentarismul accentuează comportamentul de evitare socială, lipsă de interes faţă de relaţii interumane de unde şi o aplatizare a exprimării emoţionale.
Sedentarul devine o persoană rece, distantă afectiv, tristă şi obosită.
Din cauza lipsei de mişcare, sedentarul are tot felul de dureri, aparent fără niciun motiv, aşa că pare ipohondru.
Sedentarismul face casă bună cu lenea minţii. Corpul are o legătură inseparabilă cu mintea.
Albert Einsein spunea 'nu am încredere în gândirea omului care nu se mişcă în timp ce gândeşte'.
De multe ori trebuie să ne activăm fizicul pentru a ne activa mintea, la fel ca atunci când trebuie să ne liniştim mintea pentru a ne relaxa corpul.
În perioada stării de urgenţă din această pandemie, în care a trebuit să ne reducem drastic acţiunile, a trebuit să ne reducem şi fluxul gândurilor, altfel ne-am fi agitat inutil sau am fi trăit în interior tot felul de scenarii generatoare de anxietate.
În teoria lui Maslow despre motivaţie şi personalitate, acesta prezintă o ierarhie a nevoilor umane, în care cea mai profundă este nevoia de autodepăşire.
Avem un program puternic care ne împinge spre evoluţie, de aceea, omul este fericit atunci când este martorul propriului său progres.
Când stagnăm o perioadă mai lungă, apare sentimentul lipsei de sens, a inutilităţii şi atunci este uşor de înţeles de ce sedentarismul este o cale sigură spre depresie, insomnie şi lipsă de chef de viaţă", a declarat Vescan.
Formele grave de COVID-19 pot fi prevenite prin exerciții fizice, arată un cercetător din Iași
63% dintre români sunt sedentari
El consideră că procentul de 63% al românilor care nu practică niciun fel de activitate fizică este o catastrofă şi face o comparaţie cu Norvegia, unde oamenii care nu practică un sport sunt priviţi ca nişte ciudaţi.
"Acest procent de 63% dintre români care sunt sedentari sau au tendinţa spre sedentarism este o catastrofă pentru sănătatea şi vigoarea naţiunii noastre. Este uimitor unde s-a ajuns!
Înainte de '89 erau foarte puţini elevi care să nu facă sport de performanţă la cluburile sportive, în echipa şcolii, iar restul erau prezenţi la orele de sport unde învăţau să alerge corect, exerciţii de gimnastică, jocuri sportive.
În prezent te apucă râsul şi plânsul când vezi câte un elev alergând pe stradă, pentru că nu l-a învăţat nimeni să alerge. Este clar că reducerea orelor de educaţie fizică din şcoli şi aproape inexistenţa sportului de masă pot fi cauza situaţiei prezente.
Dar mai există şi alte cauze ce ţin de educaţie şi motivaţie. În clasele a doua, a patra, a şasea şi a opta se dau evaluările naţionale sub sloganul repetat ameninţător copiilor de către majoritatea părinţilor şi profesorilor: 'este cel mai important examen din viaţa ta', 'de acest examen depinde întreaga ta carieră', şi aşa mai departe.
Aşadar, motivaţia principală a majorităţii părinţilor este să înveţe copilul la şcoala, acasă şi apoi la meditaţii, în total 8-10 ore pe zi. Aceste generaţii de copii nu au timp de joacă, de sport sau să fie fericiţi.
Presiunea psihică dată de obligaţia de a învăţa pentru aceste evaluări atât de 'importante' îi face pe foarte mulţi elevi sa clacheze înaintea examenelor, să trăiască stări de anxietate care întăresc dorinţa de a le evita pe viitor, iar atunci când adolescentul sau tânărul student nu mai poate fi obligat să înveţe renunţă.
Pe când în Norvegia, în urma mai multor studii, se află cei mai fericiţi elevi de şcoală primară din Europa.
Aceştia îşi petrec cea mai mare parte a timpului jucând jocuri educaţionale, făcând sport, învăţând despre structuri sociale, alfabetul, adunarea şi scăderea de bază.
Fiecare comună are o sală de sport, iar copiii care nu practică un sport sunt consideraţi ciudaţi.
De aceea, probabil, că Norvegia este de ceva timp o putere a sportului mondial, aşa cum am fost noi odată.
Studenţii norvegieni ajung să înveţe la facultate cu mintea deschisă, dornici să înveţe. Probabil din aceste cauze Universitatea din Oslo este pe locul 58 în lume, iar Universitatea din Bucureşti, pe locul 145", a mai spus psihologul.
Lipsa unei culturi sportive
Vescan atrage atenţia asupra pericolului reprezentat de sportul practicat fără a avea o cultură în acest sens sau sub efectul steroizilor: "Totuşi, în ultimii ani am constatat cu bucurie şi admiraţie cum tot mai mulţi tineri educaţi au un stil de viaţă sănătos, au grijă la ce mănâncă, aleargă sau merg cu bicicleta în weekend.
Dar în aceeaşi măsură văd tineri care îşi iau modele din showbiz şi fac mişcare prin sălile de fitness doar cât să-şi facă efectul steroizii.
În lipsa unei culturi sportive, în lipsa spiritului sportiv în care mintea sănătoasă poate fi doar într-un corp sănătos, aceşti tineri rămân cu nişte trupuri disproporţionate care obosesc la cel mai mic efort.
Şi în cazul acestora putem observa cum motivaţia conduce acţiunile şi rezultatul este un corp dizarmonios cu bicepşi mari şi picioare subţiri, deoarece aceştia îşi doresc doar să pară că sunt puternici.
Dar această motivaţie nu poate rezista prea mult, deoarece vara trece repede, iar când hainele ascund bicepşii umflaţi, ei îşi pierd interesul şi renunţă la sala de sport".
Lipsa motivației, principala problemă
Întrebat ce se petrece în mintea umană când alege sedentarismul în ciuda faptului că persoana respectivă este conştientă de beneficiile aduse de activitatea fizică, psihologul a spus:
''Motivaţia îi pune pe oameni în mişcare, iar mişcarea este expresia energiei vitale, cu cât este manifestată la adevăratul lor potenţial cu atât evoluează mai mult. Lipsa motivaţiilor le diminuează energia necesară.
Cel mai des se întâmplă acest abandon de sine cu persoanele cărora le este suficient de bine şi nu îşi mai doresc nimic în mod special.
Sunt într-o etapă călduţă şi cred că aşa va fi mereu sau poate sunt după o perioadă epuizantă şi încă întârzie cu refacerea în lipsa altor provocări. Dar în general oamenii sedentari nu au o motivaţie suficient de puternică".
Cum putem schimba gândirea
În ceea ce priveşte o schimbare a gândirii la nivel de mase privitor la activitatea fizică, Vescan, care este angajat al CS Dinamo, dar şi psiholog al loturilor naţionale de canotaj ale României, spune că primul pas care trebuie făcut este conştientizarea situaţiei actuale.
"În primul rând, trebuie conştientizată situaţia în care suntem şi efectele dezastruoase pe care sedentarismul generalizat al tinerelor generaţii îl poate avea în viitor.(...)
Apoi părinţii să realizeze că sănătatea şi fericirea copiilor lor atunci când se joacă sau fac sport sunt mai importante decât a-i obliga să înveţe 10 ore pe zi.
Sistemul de învăţământ să redea importanţa cuvenită orelor de educaţie fizică.
Iar la nivelul primăriilor sau al altor instituţii să se dezvolte bazele sportului de masă.
Din păcate, până de curând nu toţi copiii aveau posibilitatea de a face sport la un club sportiv de performanţă, deoarece dacă era prea slab sau prea grăsuţ nu trecea de selecţie.
Dar de câţiva ani, CS Dinamo Bucureşti a oferit posibilitatea tuturor copiilor să facă sport în cadrul grupelor de iniţiere.
Preşedintele clubului dinamovist, domnul Ionuţ Popa, a demonstrat până în prezent că susţine premisele sportului de masă, cât şi oferirea condiţiilor de agrement pentru cei dornici de mişcare.
De curând s-a deschis un spaţiu în incinta Sălii Polivalente (Dinamo) pentru iubitorii tenisului de masă.
Totodată, pe pista de atletism din incinta stadionului se poate alerga, se pot închiria terenuri de tenis care sunt acoperite iarna, bazine de înot.
Astfel CS Dinamo este o oază de sănătate pentru bucureşteni.
Un alt motiv să fiu optimist în privinţa sportului de performanţă, cât şi pentru cel de masă, în viitorul apropiat, este faptul că pentru prima dată în componenţa consilierilor de la Primăria Capitalei sunt doi oameni de excepţie din lumea sportului, Elisabeta Lipă şi Anghel Iordănescu.
Aceste două mari glorii ale României au făcut performanţă mereu, cunosc foarte bine importanţa sportului pentru ca România să aibă tineri sănătoşi, puternici şi performanţi", a mai spus George Vescan.
Exerciţiile fizice regulate reduc riscul de spitalizare din cauza COVID-19 (studiu)
”Știrile, toxine psihice”
Psihologul consideră că în perioada pandemiei stresul la care sunt supuşi oamenii şi sedentarismul nu fac nimic altceva decât să-i "otrăvească" pe interior cu toxine psihice.
"Trecem printr-o perioadă plină de restricţii impuse şi autoimpuse, deoarece trăim în nesiguranţa dată de foarte multe necunoscute. Aspectele necunoscute legate de acest virus capricios fac ca oamenii să-şi imagineze tot felul de scenarii care îi afectează la nivel emoţional.
La televizor ştirile arată oameni intubaţi prin secţiile de ATI, apoi telespectatorii se întreabă 'oare cum o fi dacă aş ajunge în situaţia asta', moment în care se declanşează întreg mecanismul stresului care îi otrăveşte pe interior cu toxine psihice.
Apoi, sedentarismul face ca limfa să se mişte foarte încet, toxinele de tot felul să nu fie eliminate, poluând lichidul interstiţial în care plutesc celulele.
Aşa cum pe oameni îi afectează un mediu poluat, tot aşa sunt afectate şi celulele într-un lichid interstiţial murdar. 'Pompele' care pun limfa în mişcare sunt muşchii prin contracţiile şi relaxările repetate.
Aşadar, mişcarea fizică este soluţia pentru a avea un organism curat pe interior, cu condiţia ca în timpul plimbărilor sau ale alergatului prin parc să lăsăm în pace gândurile îngrijorătoare şi să acordăm atenţie corpului.
În timpul mişcării este uşor să ne observăm respiraţia, apoi să ne simţim corpul, muşchii care lucrează pentru ca apoi să observăm lucruri frumoase din exteriorul nostru şi apoi iar să ne întoarcem cu atenţia în corp.
Cel mai mare cadou pe care îl putem face corpului nostru este să-i acordăm atenţie şi mişcare, iar el ne va răsplăti cu mai multă vitalitate, bucurie şi un sistem imunitar puternic", a mai spus George Vescan.
Citește și:
