Problema României este că vorbim mult, iar când ajunge statul să și construiască ceva, nu poate. Apare un blocaj – Interviu cu Oana Gheorghiu (Dăruiește Viață)

Problema României este că vorbim mult, iar când ajunge statul să și construiască ceva, nu poate. Apare un blocaj –  <span style="color:#ff0000;font-size:100%;">Interviu</span> cu Oana Gheorghiu (Dăruiește Viață)

Un spital modular, dacă este făcut cu cap și cu responsabilitate, este o soluție rapidă, foarte bună și pe termen lung pentru pacienții grav bolnavi de Covid-19, spre deosebire de TIR-uri, mai ales că am putea folosi fondurile europene, spune Oana Gheorghiu, fondatoare a Asociației Dăruiește Viață.

”Spitalele pe care le construim noi sunt făcute cu responsabilitate și foarte bine, astfel încât să fie folosite 5-10 ani, chiar și mai mult dacă sunt bine întreținute. (...) Cel de la Elias funcționează foarte bine chiar din luna iulie-august, de când i s-a dat drumul, și până acum au fost tratați acolo peste 800 de pacienți”, precizează Oana Gheorghiu într-un interviu acordat SpotMedia.ro la scurt timp după tragedia de la Spitalul Victor Babeș, unde trei bolnavi au murit într-un TIR Covid.

Încă din luna februarie Oana Gheorghiu a atras atenția asupra problemelor pe care le ridică un astfel de TIR și încă de anul trecut, de la începutul pandemiei, Asociația Dăruiește Viață a militat pentru ridicarea de spitale modulare, soluția adoptată și de alte state europene puternic lovite de Covid-19.

Însă, din păcate, autoritățile fie au preferat TIR-urile, fie au făcut spitale modulare de proastă calitate. De exemplu, în cel de la Lețcani (Iași), care a costat peste 13 milioane de euro, a plouat peste iarnă, așa că a fost închis în ianuarie pentru igienizare și dezinfecție, iar cel din Pipera (București) este doar un loc de carantinare, neoferind nicio facilitate pentru pacienții în stare gravă, care au cea mai mare nevoie de ajutor.

Am fost astăzi la Lețcani. Dimineață, pe ploaie, dar curios :)Din păcate, și Costel Alexe s-a gândit că ar fi bine să...

Publicată de Ionel Iloae pe Miercuri, 17 martie 2021

”Se pare că asta e, de fapt, problema României: Vorbim mult, iar când ajunge statul să și construiască ceva, nu poate. Apare acolo un blocaj”, subliniază Oana Gheorghiu, în interviul acordat SpotMedia.ro:

Foto: Facebook / Oana Gheorghiu
Spot: Dvs ați înțeles, și ne puteți explica și nouă, de ce apelează autoritățile la aceste TIR-uri, deși au fost destule probleme cu ele, iar unul, iată, a făcut chiar victime? Sunt mai ieftine? E prea costisitor să faci spitale modulare, e prea multă bătaie de cap? Cum au procedat alte state?

Noi am ridicat mai demult problema TIR-urilor, tocmai pentru că am văzut că ele tot au probleme de utilizare, la diferite spitale, dar și pentru că ne-am uitat în afară, să vedem ce-au făcut alte țări și care e soluția pe care au abordat-o.

Noi chiar am studiat aceste lucruri, la început, ca să vedem cum putem ajuta pacienții (nu statul român, ci pacienții) și am văzut că nicio țară din Europa de Vest nu folosește astfel de TIR-uri. De aceea, am ales soluția spitalelor modulare.

De ce apelează statul român la TIR-uri? Pentru că în acest moment statul român nu are alte soluții. Și pentru că am pierdut un an de zile în care ar fi trebuit să construim spitale modulare, lucru despre care noi am tot vorbit, încercând să convingem autoritățile.

I-am bombardat anul trecut cu o serie de memorii, le-am pus la dispoziție tot ce știm noi să facem, inclusiv proiecte tehnice. Ne-am oferit să donăm proiecte tehnice.

O singură autoritate locală a ales să construiască un spital modular precum cel pe care noi l-am făcut la Elias – Consiliul Județean Brașov. Ei au construit acea unitate modulară legată de Spitalul Județean și ea funcționează foarte bine.

Fundația HERA împreună cu Daruieste Viata au predat astăzi, 22.04.2020, către Consiliul Județean proiectul complet de...

Publicată de Fundația HERA pe Miercuri, 22 aprilie 2020

Iar pe fonduri europene, pe PNRR, a existat încă de anul trecut posibilitatea de a construi spitale modulare din bani europeni și doar IGSU era eligibil pentru asta. Noi, ONG-urile, am cerut foarte mult să fim și noi eligibili, dar, din păcate, nu am găsit deschidere. Și, din păcate, nici IGSU nu a luat acele fonduri ca să construiască spitale modulare.

Spot: Din discuțiile purtate cu autoritățile, aveți vreo posibilă explicație, ați înțeles de ce IGSU nu a făcut asta? Bani au fost, timp a fost, proiecte le-au fost propuse, ce nu a existat? Mai mult, problemele TIR-urilor au tot apărut, una după alta, deci era clar că asta nu era o soluție pe termen lung. Vi s-au dat vreodată alte argmente, explicații?

Nu am avut niciodată o discuție directă cu IGSU pentru că dl Raed Arafat este, cumva, supărat încă de la Colectiv pe reacțiile noastre. Noi am încercat un dialog cu Guvernul de atunci și cu Ministerul Fondurilor Europene.

Nu știm de ce au ales să meargă în continuare pe soluția TIR-urilor, în loc să construiască niște spitale modulare. Poate pentru că nu au încredere în opinia noastră, li se pare că nu știm noi ce se poate face (ce știm noi, niște ONG-uri?), poate pentru că pur și simplu nu au capacitate să implementeze proiecte în care trebuie să construiești.

Se pare că asta e, de fapt, problema României: Vorbim mult, iar când ajunge statul să și construiască ceva, nu poate. Apare acolo un blocaj.

Spot: Câte spitale modulare funcționale a reușit Asociația Dăruiește Viața să pună pe picioare? De exemplu, ce se mai întâmplă cu cel de la Piatra Neamț?

Acela e în lucru. Acolo durează un pic mai mult decât cel de la Elias pentru că am început într-o perioadă de iarnă și au fost săptămâni întregi în care n-am putut lucra din cauza gheții și a zăpezilor. Estimăm că va fi terminat în prima jumătate a lunii mai.

Este un spital care va ajuta Spitalul Județean de acolo să aibă terapie intensivă chiar și după Covid-19, pentru că spitalele pe care le construim noi sunt făcute cu responsabilitate și foarte bine, astfel încât să fie folosite 5-10 ani, chiar și mai mult dacă sunt bine întreținute.

Cel de la Elias funcționează foarte bine chiar din luna iulie-august, de când i s-a dat drumul, și până acum au fost tratați acolo peste 800 de pacienți.

Spitalul modular de la Brașov, făcut pe proiectul tehnic donat de noi, funcționează și el foarte bine.

Spot: Cât a durat, cât au costat și din ce bani au fost construite fiecare dintre spitalele menționate de dvs?

Spitalul modular de la Elias a fost realizat în două luni, a costat aproximativ 2,2 milioane de euro, iar banii au fost din donații (persoane fizice și companii).

Cel din Neamț e făcut tot din donații. Acolo încă ne străduim să mai strângem bani, nu am strâns toate fondurile necesare, dar asta nu înseamnă că ne oprim. Vom merge în continuare, dar acolo mai avem nevoie de donații și sperăm să putem aplica pe fondurile europene din PNRR.

Cel de la Brașov este realizat de Consiliul Județean Brașov din fondurile publice, noi am donat doar proiectul.

Spot: Deci chiar nimic pe fonduri europene, până în acest moment, deși am putea beneficia de acei bani, dacă am face proiecte?

După știința mea, nu s-a construit nimic de acest gen pe fonduri europene.

Și, v-am spus, noi am avut chiar un dialog cu ministrul Boloș (Marcel Boloș, noiembrie 2019 - decembrie 2020 - n.red.). I-am trimis o propunere de modificare a ordinului prin care stabilea care sunt entitățile eligibile și noi i-am spus că nu e normal să fie doar IGSU, ar trebui să fie pe listă chiar și spitalele publice, și consiliile județene, chiar și alte autorități locale, și ONG-urile care au capacitatea să facă astfel de proiecte.

A modificat, într-adevăr, ordinul (după presiunea publică), a introdus toate celelalte entități, mai puțin ONG-urile.

Și, iată, cu toate astea, nu sunt în stare să construiască....

Spot: Cu actualii miniștri ați discutat? Cu ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu, cu ministrul Fondurilor Europene, Cristian Ghinea?

Cu Vlad Voiculescu nu am avut nicio întâlnire, pentru că situația este de așa natură încât nu am reușit să discutăm.

Am avut o întâlnire online cu ministrul Ghinea, i-am explicat poziția, a zis că da, este corectă, ONG-urile trebuie să aibă această posibilitate.

Deci la nivel declarativ a recunoscut nevoia respectivă, însă în documente opinia aceasta nu se reflectă.

Spot: În afară de construcția în sine a spitalelor modulare, ele mai trebuie și dotate cu echipamentele specifice și, în plus, mai e nevoie și de cadre medicale care să se ocupe de bolnavi. De unde ar putea fi luate aceste echipamente și cadre medicale suplimentare?

E adevărat, dar noi tocmai de aceea considerăm că este nevoie ca aceste spitale modulare să fie construite în curtea spitalelor existente.

În primul rând, pentru că folosești infrastructura generală a spitalului respectiv: farmacie, servicii de curațenie, de depozitare etc.

În al doilea rând, ai o posibilitate mai mare de a-ți organiza personalul.

Da, e nevoie de cadre medicale, dar atunci când spitalul modular e construit în curtea unui spital existent, cred că este mult mai ușor de gestionat situația și de găsit soluții cu cadrele medicale existente.

Și eu mai cred că în acest moment este nevoie de o mai mare solidaritate a breslei medicale. Mă refer la cei de alte specialități, pentru că trebuie să recunoaștem că de un an de zile nu toți muncesc la fel, sunt foarte mulți medici care au un program redus și muncesc foarte puțin, în timp ce colegii lor din secțiile ATI, pneumo și infecțioase sunt în burnout și nu mai rezistă.

Nu am vrut să scriu nimic despre incidentul de la Babeș, pentru că ce am avut de zis, despre aceste TIR uri ATI, am zis...

Publicată de Oana Gheorghiu pe Marţi, 13 aprilie 2021

Te invităm și pe pagina noastră de Facebook, unde vei găsi multe lucruri interesante, în plus față de site. Îți mulțumim că ne citești!