Varianta Omicron rezistă mai mult pe suprafețele din plastic, dar și pe piele, arată rezultatele unui studiu recent despre Covid-19 realizat în Japonia, care nu au fost încă verificate și de alți cercetători, prin metoda peer-review.
Acestă tulpină este foarte stabilă în mediul înconjurător și își păstrează capacitatea de a infecta mai mult decât alte variante, ceea ce poate explica și cum a devenit tulpina dominantă și a reușit să se răspândească atât de rapid, conform datelor publicate în bioRxiv, citate de Reuters.
Iată pentru cât timp puteau supraviețui pe suprafețele din plastic variantele anterioare:
- tulpina Wuhan: 56 ore
- Alpha: 191,3 ore
- Beta: 156,6
- Gamma: 59,3 ore
- Delta: 114 ore
Și cât rezistă varianta dominată:
- Omicron: 193,5 ore (peste 8 zile!)
De asemenea, cercetătorii au mai descoperit că tulpina Omicron supraviețuiește aproape o zi și pe piele.
Dacă până acum aveam:
- tulpina Wuhan: 8,6 ore
- Alpha: 19,6 ore
- Beta: 19,1 ore
- Gamma: 11 ore
- Delta: 16,8 ore
Ei bine, varianta care este acum dominantă rezistă și mai mult:
- Omicron: 21,1 ore
O veste bună este că toate variantele studiate au fost inactivate complet după 15 secunde de expunere la dezinfectanți pe bază de alcool pentru mâini.
„Prin urmare, este recomandat ca practicile actuale de control al infecțiilor (igiena mâinilor) să utilizeze dezinfectanți… așa cum a propus și Organizația Mondială a Sănătății”, arată autorii studiului.
Testele rapide nazale sunt mai exacte
Pe de altă parte, cercetători din San Francisco au observat că testele rapide cu probe recoltate din nas (au folosit BinaxNOW, produs de Abbott Laboratories) au detectat 95% dintre bolnavii contagioși, cu încărcătură virală mare, dintr-un total de 731 de persoane testate.
Mai mult, arată dr. Diane Havlir de la Universitatea California din San Francisco, rezultatele comparative ale testelor efectuate pe 115 voluntari, cu teste PCR pozitive, au arătat că prin recoltarea probelor din gât au redus cu 40% detectarea virusului. Și este vorba tot despre teste produse de Abbott, cu recoltarea făcută de personal medical.
Rezultatele sunt disponibile în medRxiv și nu au fost încă verificate „inter pares”.
În același timp, un studiu preliminar separat făcut în Spania arată că recoltarea probelor tamponând interiorul obrazului este mult mai puțin fiabilă decât tamponarea nazală.
Ea menționează că pacienții care au rezultate negative la testele rapide ar trebui să le repete pe măsură ce încep să aibă simptome sau dacă au intrat în contact cu o persoană bolnavă.
Dacă pentru americani noile date înseamnă că trebuie să folosească testele rapide ca și până acum, pentru noi reprezintă un indiciu în plus că testele rapide nazale sunt mai de încredere decât cele pe bază de salivă, care se fac preponderent în școli.
Și că nu trebuie să lăsăm garda jos, când vine vorba de spălatul și dezinfectatul mâinilor!