Cea mai mare îngrijorare a oamenilor aflați pe listele de așteptare este să afle ce loc ocupă și când le vine rândul la vaccinare. Pentru asta, însă, vor fi nevoiți să aștepte până la data de 1 aprilie când vor apărea schimbări pe platforma de programare.
Mai departe, un alt subiect despre care oamenii încă nu s-au lămurit este legat de problemele AstraZeneca și motivele pentru care în România rapelul se face la 8 săptămâni.
Cei de la RO Vaccinare au explicat că decizia a venit ca urmare a unei analize care a arătat că nu ar fi diferențe mari între un rapel la 8 săptămâni și unul la 12 săptămâni, ca eficacitate. În același timp, o eventuală întârziere a administrării rapelului (care se poate întâmpla din cele mai diverse motive) riscă să producă efecte serioase, printre care și favorizarea apariției de noi mutații ale virusului.
Mai departe, cei de la RO Vaccinare au vorbit despre stadiul în care ne aflăm la capitolul imunizare: Până acum s-a vaccinat 10% din populație și sunt optimiști că imunizarea a 70% din populație se va putea petrece chiar ”înainte de toamna lui 2021”.
Aveți vreo informație în legătură cu apariția vreunui vaccin așa-zis românesc (dar cumpărat de Germania)?
În momentul de față sunt autorizate doar cele patru vaccinuri: Pfizer/BioNTech, Moderna, AstraZeneca și Johnson&Johnson. De asemenea, în curs de revizuire mai sunt vaccinurile NovoVax și CureVac.
După câte zile de la rapel avem imunitate în cazul vaccinului Pfizer?
Conform studiilor clinice, se consideră că protecția optimă este obținută la 7-14 zile după doza de rapel.
Cei vaccinați până când trebuie să poarte mască?
Vaccinarea reduce semnificativ riscul de a dezvolta COVID-19 dacă sunteți expus la persoane SARS-CoV-2 pozitive, dar nu se poate recomanda în acest moment eliminarea măsurilor de intervenție non-farmaceutice pentru persoanele vaccinate.
Atât timp cât virusul rămâne foarte răspândit în comunitate, vaccinarea alături de distanțarea fizică, evitarea spațiilor aglomerate, masca de protecție și igiena mâinilor adaugă fiecare straturi suplimentare de protecție împotriva infecției.
Persoanele care iau imunosupresoare au voie să facă vaccinul?
Terapia imunosupresoare nu reprezintă o contraindicație pentru vaccinare, însă există riscul ca în urma vaccinării să nu se obțină protecție optimă.
Recomandăm să luați legătura și cu medicul curant pentru a vă oferi informații mai personalizate.
Cum pot afla dacă acest vaccin mă protejează mai mult decât anticorpii rezultați în urma infectării cu acest virus?
În studiile clinice, titrurile de anticorpi măsurate în serul persoanelor vaccinate s-au situat la și peste intervalul superior măsurat la persoane COVID-19 convalescente.
Răspunsul în anticorpi la infecția naturală depinde foarte mult de durata și severitatea bolii, dar și de caracteristici ale individului, așa că este dificil de estimat gradul individual de protecție dobândit în urma infecției naturale.
Prin vaccinare, imunitatea poate fi dobândită fără riscurile semnificative de complicații asociate bolii.
O persoană de 19 ani, infectată in luna octombrie 2020, și care în prezent are anticorpi este recomandat să se vaccineze?
Da, este recomandat să se vaccineze. Nu s-a stabilit până la acest moment care este titrul de anticorpi care conferă protecție împotriva bolii. Din acest motiv, nu se recomandă ca titrul de anticorpi să reprezinte un factor determinant în stabilirea indicației de vaccinare și a momentului vaccinării.
Cât la sută din populație este imunizată în momentul de față ? Pe când vom ajunge la cifra de 70% persoane imunizate?
Până pe data de 27 martie, în România au fost administrate 2.858.442 de doze de vaccin (14,86 doze administrate la fiecare 100 de persoane).
La aceeași dată, erau 9.9% persoane vaccinate cu cel puțin o doză, din care 4,9% persoane cu regim complet de vaccinare (2 doze).
O limitare majoră în această perioadă a reprezentat-o disponibilitatea redusă a dozelor.
Conform estimărilor, numărul de doze livrate către UE și România urmează sa crească semnificativ în lunile următoare, iar ținta de 70% persoane imunizate va putea fi atinsă înainte de toamna anului 2021.
Cum este posibil ca la 2 luni după rapel să te infectezi cu COVID?
Niciun vaccin nu are eficacitate de 100%. Vaccinarea reduce semnificativ riscul de a dezvolta COVID-19, dar pot exista de asemenea situații în care din cauza unor afecțiuni preexistente, din cauza unor tratamente imunosupresoare sau a altor particularități individuale să nu se obțină protecția optimă.
Din aceste motive există situații rare în care o persoană vaccinată se poate infecta cu SARS-CoV-2.
Cu toate acestea, vaccinurile utilizate în prezent în România protejează împotriva formelor severe de boală.
Se are în vedere și la noi creșterea intervalului până la rapelul AstraZeneca de la 8 la 12+ săptămâni?
Studiul arată că rapelul administrat la 12+ săptămâni crește eficiența vaccinului.
În plus, astfel s-ar putea vaccina mai multă lume fie și cu prima doză, pe modelul britanic, care s-a dovedit eficient. Și Germania dă a doua doză de AstraZeneca tot la 12 săptămâni.
Datele de imunogenitate arată o creștere semnificativă a titrului de anticorpi neutralizanți la voluntarii cărora a doua doză le-a fost administrată la un interval mai mare de 6 săptămâni.
Titrul de anticorpi neutralizanți măsurat în serul voluntarilor cărora le-a fost administrat rapelul la 6-8 sau 9-11 săptămâni nu variaza semnificativ.
Ținând cont de faptul că există date care să susțină că o singură doză de vaccin COVID-19 AstraZeneca este suficientă pentru a asigura un grad de protecție împotriva COVID-19 pentru 12 săptămâni cel puțin egal cu cel obținut în urma administrării unui regim complet și că administrarea celei de-a doua doze într-un interval mai mare de 6 săptămâni conduce la obținerea unor titruri crescute de anticorpi neutralizanți ce ar putea avea impact asupra duratei protecției se recomandă administrarea rapelului COVID-19 AstraZeneca la 8 săptămâni de la prima doză.
De asemenea, având în vedere că numărul de voluntari cărora li s-a administrat rapelul la 12 săptămâni este semnificativ mai mic decât în celelalte grupuri de intervale de administrare și tinând cont că nu sunt diferențe semnificative între eficacitatea administrării regimului la 8 și la 12 săptămâni, iar administrând la 8 saptămâni ajungem mai rapid să avem persoane complet imunizate, în România rămâne, până la date suplimentare, rapelul vaccinului AstraZeneca la 8 săptămâni.
Modelul britanic s-a dovedid eficient, este adevărat, însă vaccinarea la mai mult de 12 săptămâni, nu poate fi recomandată întrucât s-ar ieși din regimul de administrare studiat și autorizat de Agentia Europeană a Medicamentului.
Nu poate nimeni garanta că o astfel de abordare nu poate avea efecte nefavorabile in viitor ( de ex. facilitarea apariției mutațiilor tulipinilor de virus).
Agenția franceză a medicamentului confirmă un risc rar de tromboză asociat cu AstraZeneca și recomandă administrarea acestui vaccin la persoanele de peste 55 ani, unde riscul este mult mai scăzut. La noi de ce este exact invers, în sensul că acest vaccin este cumva singura opțiune pentru etapa 3?
Agentia Europeana a medicamentului evaluează în continuare toate raportările reacțiilor adverse, cum o face în mod normal, și investighează evenimentele tromboembolice și de coagulare raportate post-vaccinare.
Din datele prezentate de către EMA, vaccinul AstraZeneca nu este asociat cu o creștere a riscului general de formare a cheagurilor de sânge (evenimente tromboembolice).
Totuși, nu a putut fi exclusă pana acum legătura dintre vaccinare și apariția a două afecțiuni extrem de rare: coagulare intravasculară diseminată și tromboză de sinus venos cerebral, ambele afecțiuni fiind asociate cu scăderea numărului de trombocite.
Cu toate acestea, dată fiind frecvența foarte scăzută a evenimentelor suspecte încă neelucidate, EMA consideră ca raportul risc/beneficiu al vaccinului AstraZeneca rămâne nemodificat și recomandă în continuare administrarea acestuia fără a impune restricții pentru anumite categorii de persoane.
Decizia autorităților franceze nu are la bază date suplimentare față de cele prezentate deja de către EMA.
Acestea nu “confirmă” legătura dintre riscul crescut de tromboză și administrarea vaccinului AstraZeneca.
România, alături de majoritatea statelor europene, continuă vaccinarea cu vaccinul Oxford - AstraZeneca la toate categoriile de persoane, conform recomandărilor agenției de reglementare (EMA).
Cetățenii străini cu reședința în România pot fi înscriși pe lista de așteptare și vaccinați?
Cetățenii străini cu drept de ședere în România care nu dețin CNP vor putea să se programeze direct în platformă.
Pentru aceștia va fi alocat un identificator unic corelat cu documentele de identificare ale cetățeanului străin (număr, serie de pașaport etc.)
Dacă m-am vaccinat, mai pot lua COVID?
Niciun vaccin nu are eficacitate de 100%. Vaccinarea reduce semnificativ riscul de a dezvolta COVID-19, dar pot exista de asemenea situații în care din cauza unor afecțiuni preexistente, din cauza unor tratamente imunosupresoare sau a altor particularități individuale să nu se obțină protecția optimă.
Din aceste motive există situații rare în care o persoană vaccinată se poate infecta cu SARS-CoV-2. Cu toate acestea, vaccinurile utilizate în prezent în România, protejează împotriva formelor severe de boală.
Ați luat în calcul publicarea unei statistici privind stadiul vaccinării persoanelor imobilizate la nivel de judet?
Informații detaliate, la nivel de județ/localitate pot fi solicitate la nivelul DSPMB/DSP județean, care se ocupă direct de coordonarea activității echipelor mobile.
Persoanele pozitive dar care s-au vindecat acasă, după cât timp pot face vaccinul?
Persoanele asimptomatice, care nu se află în carantină sau izolare, se pot vaccina. Nu este necesară amânarea pentru un interval de timp după diagnostic.
Ce se întâmplă dacă ai COVID fără simptome și te vaccinezi?
Se poate întâmpla ca unele persoane încă nediagnosticate și fără semne specifice de boală (asimptomatice sau presimptomatice) să se prezinte la vaccinare.
În cazul celor cu diagnostic pozitiv în prima săptămână de la vaccinare există o probabilitate mare ca infecția să se fi produs deja înainte de administrarea vaccinului.
Datele din studiile clinice și din “teren” nu indică riscuri de agravare a bolii sau de reacții adverse mai intense/frecvente/severe la acest grup de persoane.
Vaccinul AstraZeneca interacționează cu botoxul sau acidul hialuronic folosite în saloanele de înfrumusețare?
Botoxul sau acidul hialuronic utilizate în saloane de înfrumusețare nu reprezintă o contraindicație pentru vaccinare cu niciunul din vaccinurile autorizate.
Nu a fost studiată interacțiunea dintre vaccin și botox sau acid hialuronic.
Citește și:
