Riscurile și efectele secundare ale referendumurilor sunt imprevizibile. Un lucru pe care l-ar putea afla și Vladimir Putin, care tocmai a consultat poporul pe tema modificării Constituției.
Fostul premier britanic David Cameron a chemat populația la referendum pe tema rămânerii Regatului Unit în Uniunea Europeană. În cazul acesta, el nu era obligat de lege să organizeze un astfel de vot popular în legătură cu apartenența țării la UE. Cameron nu a acționat sub necesitatea legii, ci sub presiune politică.
El a pus alegătorilor o întrebare simplă, la care aceștia puteau răspunde cu Da sau Nu, deși era vorba de o chestiune deloc ușoară. În acest fel, Cameron a contribuit la alunecarea Marii Britanii într-un haos prelungit.
Nici președintele rus Vladimir Vladimirovici Putin nu era obligat să cheme poporul la un referendum pe tema modificării Constituției. Putin a acționat, de asemenea, pentru că a resimțit presiune politică, nu pentru că legea l-ar fi obligat să organizeze votul popular.
El a pus alegătorilor, de asemenea, o întrebare simplă, cu răspunsuri posibile Da sau Nu, deși este vorba și în acest caz de o problematică foarte complexă. Întrebările legate de modificarea Constituției sunt întotdeauna chestiuni de putere. Ele vizează esența coeziunii într-o societate.
Înscenare ca în filme în Duma de Stat
Întrebarea de putere putea să fie rezolvată de Putin printr-o punere în scenă ca în filme înainte să cheme populația la vot. Luni întregi, consilierii politici și politologii de la Moscova s-au tot gândit cum ar putea Putin să rămână la putere după expirarea actualului mandat, respectând și prevederile constituționale.
Prin crearea de noi organe de stat? Prin crearea unui nou stat unional? Sau prin crearea unei noi funcții? S-au făcut tot felul de scenarii și speculații.
Apoi, a venit propunerea deputatei Valentina Tereșkova, din partidul loial Kremlinului Rusia Unită, de a modifica Constituția, ceea ce i-ar permite lui Putin încă două mandate în fruntea țării.
Doamna Tereșkova a fost prima femeie din lume care a ajuns în spațiu și este considerată o eroină a Uniunii Sovietice.
Desigur, doar dacă președintele Putin mai dorește să rămână în fruntea țării. Putin a abordat problema în public și a admis că și-ar putea închipui o nouă candidatură a sa, în anumite condiții. Acum, aceste condiții au fost îndeplinite.
Peste trei sferturi din electoratul rus i-a cerut președintelui să rămână în funcție. Exact acest rezultat fusese prevăzut în urmă cu câteva săptămâni de astrologii Kremlinului.
Pentru că acesta este, de fapt, scopul reformei constituționale: să orchestreze un apel plebiscitar prin care Putin să poată rămâne la putere. Să creeze legitimitate acolo unde, de fapt, domnește un gol moral.
Kremlinul îi ajută pe populiștii de toate culorile politice
"Stabilitate și siguranță" a promis Putin populației ruse în cazul aprobării modificărilor constituționale. Pe termen scurt, ambele sunt garantate, nimeni nu se îndoiește de acest lucru, nici măcar rivalii săi politici.
Dar cu ce preț? Prețul se poate estima, dacă se iau în calcul modificările aduse legii fundamentale, care nu reprezintă nimic altceva decât o continuare a îndepărtării Rusiei de Vest și de ordinea liberală.
Astfel, prioritatea dreptului rusesc în fața celui internațional va fi în curând ancorată în Constituție, la fel ca și credința în Dumnezeu și respingerea stilurilor de viață care nu corespund modelului familiei tradiționale.
Și alții vor resimți spiritul noii legi fundamentale rusești. Cu această victorie la referendum, Kremlinul se va vedea împuternicit să își propage modelul de guvernare.
Populiștii de stânga și de dreapta din toată Europa pot deja să se bucure de un sprijin autocratic și mai intens din partea Moscovei. Dar noua Constituție va da dureri de cap națiunilor care în urmă cu 30 de ani s-au desprins din fosta URSS – legea confirmă un "adevăr istoric" orientat spre vechea concepție imperialist-sovietică.
Matrioșka puterii la Marea Neagră
Nervozitate la Moscova, coronavirusul și economia
Rusia își dă arama pe față cu noua Constituție, al cărei text redă clar ceea ce a caracterizat politica rusă din ultimii 20 de ani: Putin își consolidează puterea și sistemul autoritar croit tocmai pentru el.
Un lucru liniștitor pentru toți cei care sprijină acest sistem și profită de pe urma lui. Și, totuși, la Moscova se remarcă o nervozitate sporită în aceste zile.
Kremlinul a făcut tot ce a putut pentru a obține la acest referendum rezultatul dorit. Ce va fi însă dacă toate aceste acțiuni de influențare a opiniei publice, toate aceste absurdități organizatorice vor avea tocmai efectul opus?
Dacă președintele nu se va vedea întărit de rezultatul obținut, pentru că acesta nu va fi luat în serios? Dacă se va ajunge chiar la revolte politice?
Cota de popularitate a lui Putin scade deja de luni bune. Economia Rusiei luptă cu recesiunea. Coronavirusul face și în Rusia numeroase victime și afectează numeroase companii.
Update constituțional, resetarea termenelor de guvernare
Când fostul premier britanic David Cameron a admis că a dat-o în bară cu referendumul său, el a demisionat. Cameron și-a anunțat retragerea în fața camerelor de luat vederi, și-a recunoscut înfrângerea, s-a întors cu spatele și și-a văzut liniștit de drum.
Dacă referendumul din Rusia va eșua în îndeplinirea scopului său politic, președintele Putin nu va renunța cu siguranță pașnic la putere. Este o opțiune care nu face parte din funcționarea sistemului politic rus.
Putin poate acum, prin update-ul constituțional operat, să guverneze încă 16 ani. Eu cred că o va face, indiferent de prețul politic al rămânerii sale la putere.
Christian F. Trippe