Dictatorii nu se dezmint niciodată. Vor toată puterea pentru totdeauna.
Discuțiile de la sfârșitul anului trecut, atunci când Putin a anunțat reforma constituțională, sunt astăzi de-a dreptul comice. Unii analiști anunțau atunci că noul țar ar putea renunța la tron la sfârșitul mandatului în curs, adică în 2024.
S-a întâmplat exact contrariul. Printr-un “simulacru de referendum”, cum îl caracterizează opozanții lui Putin, citați de BBC News, actualul președinte al Rusiei impune un control asupra țării până în 2036, atunci când va avea 84 de ani.
În niciun moment nu a fost vorba despre vreo dorință a acestuia de a pleca de la putere. Această “dezbatere și reformă” constituțională începută anul trecut a fost o punere în scenă uriașă prin care dictatorul a analizat taberele politice din Rusia, forțele care i se opun, pentru a trece la demolarea lor, ca să-și consolideze și mai mult puterea.
L-a schimbat pe servitorul său credincios Dmitri Medvedev din poziția de premier cu mai puțin cunoscutul Mihail Mishustin.
Mari suspiciuni din cauză că s-a votat o săptămână
În referendumul întins pe o perioadă de o săptămână, “din cauza pandemiei”, cetățenii ruși au fost chemați laurne pentru a aproba modificarea Constituției. Până acum, rezultatele arată că peste 75% dintre votanți au optat pentru validarea noii legi fundamentale, în timp ce 23% s-au opus.
“După trei zile de exit poll la ieșirea de la urne, avem primele rezultate parțiale. 23,6% dintre participanți au avut curajul să spună că au votat împotrivă. Aproape un sfert. Acest lucru mi se pare remarcabil”, a scris sociologul Barbu Mateescu pe pagina sa de Facebook, comentând votul la referendumul din Rusia.
El a argumentat, spunând că “atitudinea prudentă și respectabilă în Rusia actuală este să minți operatorul de sondaj - nu știi niciodată dacă acel operator chiar aparține unui institut de sondare și nu unei instituții a statului și dacă (nu cumva) acea conversație e… înregistrată audio și video, urmând să fii identificat pe baza ei…”.
În condițiile de frică și teroare din Rusia, Opoziția a ajuns un element decorativ în sufrageria lui Putin de care dictatorul are nevoie pentru a-și legitima despotismul.
Pe lângă extinderea până în 2036 a posibilității de a rămâne la cârma Rusiei, în noua lege fundamentală au fost interzise căsătoriile între persoane de același sex și s-a impus o nouă grilă de mărire treptată a pensiilor și a salariului minim.
“Votăm pentru o țară în care vrem să trăim și pe care vrem s-o lăsăm moștenire urmașilor noștri”, a declarat Vladimir Putin, transformând referendumul într-o campanie de promovare a naționalismului rus.
Efectele consolidării puterii lui Putin asupra României
Pentru România, această eternizare la putere a lui Vladimir Putin e o veste proastă. În continuare, Republica Moldova va simți presiunea Moscovei, iar drumul către Uniunea Europeană va fi extrem de întortocheat.
Conflictul hibrid - acea combinație toxică de amenințare militară, otrăvire informațională, infiltrări instituționale și atacuri cibernetice - va continua cu scopul de a răspândi neîncrederea în democrație și în instituțiile naționale și europene.
E greu de spus dacă se va forma o solidaritate europeană împotriva lui Putin. Liderii politici, rând pe rând, vor fi tentați să obțină un avantaj economic de la Rusia, mai ales în ce privește exploatările de gaz și alte materii prime.
De exemplu, actualul președinte al Franței și-a început mandatul ca un critic al Rusiei pentru ca, acum, Emmanuel Macron să se apropie de Moscova pentru a deveni mult mai puțin dependent de SUA din punct de vedere militar și strategic.
„Obiectivul principal al abordării mele față de Rusia este îmbunătățirea condițiilor de securitate și stabilitate colectivă a Europei. Acest proces va dura mulți ani”, a declarat Emmanuel Macron, în februarie 2020.
Cu toate acestea, America a rămas prezentă în estul Europei, iar în perspectiva în care șansele ca Donald Trump să rămână președinte devin tot mai mici pe zi ce trece, există posibilitatea ca o nouă administrație să intervină rapid și să refacă soliditatea și influența NATO, dar să refacă și legăturile diplomatice ale SUA cu Uniunea Europeană, atât de contorsionate în mandatul lui Trump.
GRU premiază talibanii pentru uciderea militarilor occidentali
Ultima “ispravă” a lui Putin a generat un nou scandal politic în SUA. Informația că serviciile secrete rusești au plătit grupări talibane pentru a ucide soldați americani ridică noi semne de întrebare asupra administrației Trump. O administrație care a fost foarte grijulie în ultimii patru ani să nu-l supere pe liderul absolut de la Kremlin.
Reprezentanții serviciilor de informații din SUA au interceptat mesaje electronice care arată că s-a realizat transferul unor sume importante de bani dintr-un cont al GRU (serviciul rus de informații militare) într-unul aparținând unei grupări talibane.
Aceste informații indică faptul că reprezentanții Rusiei au oferit sume de bani pentru uciderea militarilor americani și a celor din coaliția aflată în Afganistan, se arată într-o anchetă jurnalistică publicată de New York Times.
Din 2001, de când țara noastră trimite trupe militare în Afganistan, ca parte a Coaliției Multinaționale condusă de SUA pentru combaterea terorismului, 25 de militari români au murit în confruntări și atacuri ale talibanilor și câteva zeci au fost răniți.
După apariția dezvăluirii că Putin îi premiază pe cei care ucid militarii coaliției din Afganistan, Trump s-a apărat, susținând că nu a primit niciun raport al serviciilor de informații cu privire la relația dintre Rusia și talibani.
O posibilă infirmare a acestei declarații a Casei Albe ar reprezenta o situație fără ieșire pentru actualul președinte al SUA.
Noua constituție a lui Putin nu e o veste bună pentru Europa, SUA, dar nici pentru cetățenii ruși, care după 20 de ani de dictatură “s-au obișnuit să trăiască într-o gigantică disonanță cognitivă. Națiunea e hipnotizată prin răspândirea conspirațiilor și a contradicțiilor, prin distorsionarea dezbaterilor cu valuri de dezinformare, prin îngroparea faptelor în minciuni, astfel încât conștiința colectivă să fie ținută permanent în ceața ambiguității, unde nimic nu este adevărat și nimeni nu e responsabil”, scrie Heidi Blake în volumul “Din Rusia, cu sânge”.
În noul context politic desenat de Putin, faptul că Rusia a devenit o amenințare la adresa siguranței naționale nu mai trebuie să mire pe nimeni, dar asta nu trebuie nici să înfricoșeze, ci să ne ajute să vedem lucrurile limpede și să luăm decizii potrivite.