În mod paradoxal, în România, o persoană poate candida la alegeri (locale sau parlamentare) chiar dacă nu poate ocupa apoi funcția pe care ar urma să o câștige prin votul oamenilor.
Este o problemă legislativă care ar trebui rezolvată, ca să nu mai avem situații absurde în care un primar al cărui mandat este invalidat de instanță să candideze din nou, să câștige, iar apoi să fie organizate noi alegeri. Și tot așa, pe bani publici.
Au trecut doar șase luni de la alegerile locale și deja în 30 de localități oamenii sunt chemați din nou la urne, pentru a-și alege primarul. Se întâmplă asta pentru că unii edili au lăsat primăria pentru Parlament, alții au murit, iar alții au avut probleme cu legea, fiind declarați incompatibili sau condamnați.
Într-un comunicat transmis presei, AEP ne anunță că a propus Ministerului de Interne organizarea, în data de 20 iunie 2021, a alegerilor locale parțiale în 30 de circumscripții electorale ”în care, potrivit informațiilor furnizate de instituțiile prefectului, funcția de primar este vacantă”.
Asta înseamnă noi cheltuieli (buletine de vot, membri în birourile electorale etc), dar și un risc suplimentar de infectare cu Covid-19, risc care în mai bine de jumătate din situațiile de față ar fi putut fi evitat, dacă ar fi existat un minim simț civic sau dacă legea ar fi fost mai clară.
5 au dat bir cu fugiții, 12 au murit, 13 s-au împiedicat de lege
5 primari aleși în septembrie 2020 și-au încălcat promisiunile și le-au înșelat așteptările alegătorilor, abandonând rapid funcția de primar (pentru care tocmai fuseseră votați!) în schimbul unui mult mai confortabil fotoliu de deputat în Parlamentul României.
Legea permite o astfel de candidatură, neimpunând, de exemplu, renunțarea mai întâi la mandatul local (adică asumarea unui minim risc electoral).
Cei 5 primari transformați ”peste noapte” în deputați, prin alegerile parlamentare din decembrie 2020, sunt:
- Radu Marcel Tuhuț (PSD), ales primar în Ciuruleasa (Alba)
- Aurel Bălășoiu (PSD), ales primar în Rociu (Argeș)
- Dumitru Flucuș (PNL), ales primar la Șinca Nouă (Brașov)
- Laurențiu Gîdei (PSD), ales primar în Târgu Bujor (Galați)
- Marian Țachianu (PSD), ales primar la Braniștea (Dâmbovița)
12 primari aleși în septembrie 2020 au decedat.
Cel mai celebru caz, care a ajuns și în presa internațională, este cel al primarului reales la Deveselu (Olt) deși murise înaintea desfășurării scrutinului. Evident că o asemenea situație impune organizarea de noi alegeri locale...
Alți 6 primari au murit de Covid-19, conform informațiilor din presa locală și centrală:
- Meteș (Alba)
- Cuza-Vodă (Călărași)
- Catane (Dolj)
- Burjuc (Hunedoara)
- Sarmizegetusa (Hunedoara)
- Voiteg (Timiș)
Iar alți 5 au decedat din alte cauze:
- Bocșa (Caraș Severin)
- Sadova (Dolj)
- Romos (Hunedoara)
- Gura Ialomiței (Ialomița)
- Găneasa (Ilfov)
Și ajungem la cele 13 localități în care aleșii au avut probleme cu legea - fie mandatele nu au fost validate de instanță din cauza unor decizii finale de incompatibilitate sau condamnări anterioare, fie câștigătorii au fost condamnați definitiv după alegeri:
- Zăbrani (Arad)
- Aninoasa (Argeș)
- Tamași (Bacău)
- Frumușani (Călărași)
- Mereni (Covasna)
- Terpezita (Dolj)
- Ion Roată (Ialomița)
- Bragadiru (Ilfov)
- Obârșia de Câmp (Mehedinți)
- Șotrile (Prahova)
- Șimleu Silvaniei (Sălaj)
- Vicovu de Sus (Suceava)
- Scundu (Vâlcea)
Un caz incredibil e cel din comuna prahoveană Șotrile, unde alegerile au fost câstigate de Bogdan Davidescu (independent), dar mandatul a fost invalidat de instanţă, pentru că Davidescu fusese condamnat definitiv pentru pornografie infantilă și nu avea dreptul să ocupe funcția de primar.
La scurt timp, în octombrie 2020, Davidescu anunța că ... va candida din nou atunci când vor fi organizate noile alegeri locale, argumentele lui fiind năucitoare.
"Dragi cetăţeni, dragi prieteni! În urma alegerilor care au avut loc în data de 27 septembrie, am fost ales primarul comunei Şotrile. Candidatura a fost aprobată, dar invalidată de către un judecător 'drept', neţinând cont de opinia dvs. În urma aceste hotărâri vor avea loc noi alegeri locale şi vă anunţ pe această cale că voi candida încă o dată cu încrederea că voi avea din nou susţinerea dvs", a scris Davidescu pe pagina sa de Facebook.
Un anunț similar a făcut și Ștefan Benonie (PSD), câștigător la Aninoasa (Argeș), după ce tribunalul i-a invalidat mandatul din cauza unei incompatibilități mai vechi și a unei condamnări pentru omor din culpă.
De ce permite legea ca un politician să candideze, deși nu poate ocupa ulterior funcția respectivă?! Se fac totuși niște cheltuieli din bani publici, iar acum mai avem și pandemia pe cap, nu pare foarte înțelept să organizezi noi și noi runde de alegeri, doar de dragul unor candidați care nu își acceptă statutul.
Iată ce ne-a explicat Septimius Pârvu, expert în procese electorale și membru al echipei Expert Forum (EFOR).
Septimius Pârvu: Dreptul de a candida și dreptul de a ocupa o funcție trebuie puse în acord, prin lege
”E o chestiune stupidă, din punctul meu de vedere. Noi am mai atras atenția asupra acestui lucru. Nu mi se pare logic să poți candida, dar să nu poți ocupa apoi funcția. Știu că au mai fost candidați care s-au aflat în situația asta.
Dacă lași chestiunea la mâna alegătorilor, e foarte arbitrar, sunt lucruri tehnice, iar câteodată s-ar putea ca alegătorul nici să nu cunoască situația legală a candidatului.
Într-adevăr, e foarte posibil ca oamenii aceia să fie aleși și să te trezești în imposibilitatea ocupării funcției, după care să organizezi alegeri din nou.
Legea ar trebui să clarifice modul în care cei care au decizii definitive pot candida. Dacă decizia e finală, nu cred că e neconstituțional să interzici o candidatură atâta timp cât persoana respectivă a încălcat o lege și nu mai are dreptul să ocupe o funcție publică o perioadă de timp. Sigur, interdicțiile nu sunt pe viață, nimeni nu spune că odată condamnat nu mai poți să candidezi niciodată.
Dar aici legea nu este foarte clară. Dreptul de a candida și dreptul de a ocupa o funcție, în acest context, trebuie puse în acord.
Mie mi se pare că e și o înșelătorie, deoarece candidații știu bine în ce situație sunt (mă îndoiesc că au candidat fără să știe ce înseamnă tot procesul).
Plus că, la alegerile locale, verificările făcute de birourile de circumscripție pot fi mult îmbunătățite, ca să spun așa.
De exemplu, în 2016 au fost acceptați sute de candidați care nu aveau vârsta legală. Sau anul trecut, am calculat noi, circa 5% din liste nu respectau legea pentru că nu aveau egalitate de gen, adică aveau fie numai femei, fie numai bărbați.
Dar sunt foarte multe informații de verificat (au fost circa 250.000 de candidați), iar la alegerile locale, să fim sinceri, calitatea membrilor din Birourile Electorale de circumscripție e discutabilă (mulți făcând parte din administrația locală, adică subordonați primarului, probabil nu se vor pronunța împotriva lui). Și perioada de contestare e foarte scurta, o altă problemă pe care noi am mai ridicat-o.
Dar în speța asta problema pare a fi mai degrabă legea, nu practica. Problema este una de natură legislativă”.