Aș fi bucuros să avem votul din partea românilor, fiindcă majoritate din oferta noastră politică este valabilă pentru fiecare om din această țară. Cuvântul autonomie enervează? Putem să folosim un alt termen. Aș vrea foarte multă decizie pentru toate comunitățile locale, în aproape toate domeniile posibile, spune președintele și candidatul UDMR la prezidențiale, Kelemen Hunor.
Într-un interviu acordat SpotMedia.ro, Kelemen Hunor a vorbit despre mai multe subiecte sensibile: criză sau butaforie în coaliție, relația cu Viktor Orban, acuzațiile de revizionism, reforma CCR, domeniile de interes pentru UDMR și felul în care ar trebui să arate guvernarea după alegeri.
„Când dl Ciucă se supără, nu-i răspunde lui Ciolacu, dar stă la guvernare, e butaforie, pe mine nu mă aburește. Am mai văzut filmul în 2020. Este instabilitatea politică, este haos politic în administrație. Nici măcar în 2020 nu era așa, deși era și pandemie”.
Vă propuneți să obțineți la parlamentare și prezidențiale voturi dincolo de comunitatea maghiară?
Da, categoric. Am obținut și la europarlamentare, am avut voturi, mai ales la Senat, și în 2020.
S-a speculat că au fost voturi donate de PSD.
E o legendă urbană cu voturile donate. Am făcut o simulare pe voturile luate la europarlamentare în toată țara și am văzut că am obține mandate în plus față de ce avem acum. Eu cred că vom avea voturi și în Moldova, și în sud, și în Dobrogea, sper.
Aș fi bucuros să avem votul din partea românilor, fiindcă marea majoritate din oferta noastră politică este valabilă pentru fiecare om din această țară.
De ce v-ar vota un etnic român la prezidențiale?
Fiindcă am o viziune clară despre viitorul României, soluții pragmatice, iar la capătul mandatului am avea o Românie mai bună, mai corectă pentru fiecare om.
Sunt un om predictibil, echilibrat, care ar fi mai aproape de cetățeni decât toți foștii președinți și aș fi foarte atent la relația între individ, societate, instituțiile statului, în care permanent statul este într-un avantaj enorm. Dacă el mai crește, cetățeanul este umilit și batjocorit.
Instituțiile statului trebuie să lucreze pentru cetățeni și oferta mea este să schimbăm atitudinea, să redăm speranța și încrederea.
UDMR la guvernare
Ce a făcut UDMR în perioadele în care a fost la guvernare pentru o schimbare în această direcție?
Între 1996 și 2000, de exemplu, a introdus sistemul asigurărilor de sănătate. CNAS a fost făcută de fostul minstru Hajdu Gabor într-o perioadă extrem de dificilă, cu o inflație mare.
Când am fost în ultima dată la guvernare – programul Anghel Saligny, gândit de noi pentru fiecare comunitate locală din această țară.
Un program extrem de controversat, cu multe suspiciuni de sifonări de bani publici.
De la ideea în sine și până când se pune în practică, indiferent de program, pot să apară probleme care trebuie cercetate. Dar fiecare comunitate are priorități care poate sunt diferite. Dacă nu reușim să ridicăm nivelul de trai, și asta înseamnă infrastructură rutieră, apă și canalizare, gaz, înseamnă că depopulăm și mai mult zona rurală și nu asigurăm condiții de trai pentru tinerii care vor să rămână acolo (detalii la min. 6).
La Ministerul Mediului, noi am pornit sistemul Returo. Nu este perfect, dar lucrurile au început să se miște. Am dovedit că în momentul în care suntem la guvernare, și așa e și normal, guvernezi pentru toată țara, nu pentru unii sau alții. Sigur, pe parcurs trebuie corectat acolo unde nu merge.
Împăduririle noi le-am lansat în 2021. Am început în sud, în Oltenia, unde sunt problemele cele mai arzătoare, și am propus să avem până la sfârșitul anilor 2020 peste 100.000 de hectare împădurite.
Când ești la guvernare, atunci mergi dincolo de comunitatea ta politică, care are niște lucruri specifice legate de identitate.
Identitatea maghiară
Mai e ceva de apărat din acest punct de vedere, considerați că este în continuare în pericol identitatea maghiară?
Tot timpul apar fel de fel de probleme. În Parlament sunt mai multe inițiative legate de învățământ, de folosirea limbii materne în administrație, a simbolurilor locale.
Sau decizii inacceptabile. Un judecător ÎCCJ motivează că nu e nicio discriminare când Funar zice că limba maghiară e limba cailor, fiindcă sunt animale simpatice pentru români. Sau decizii controversate privind folosirea limbii materne (detalii la min 10:30)
Dar nu sunt chestiuni sistemice, care pun în pericol identitatea maghiară.
Doar în dictaturile foarte dure se întâmplă sistemic brusc. Într-un sistem cum e la noi, democratic, încep cu lucruri mici. (detalii la min.12:00)
Relația cu Viktor Orban
Mai ales în actuala configurație electorală sunt mulți tentați să vă voteze, dar… Mereu urmează două tipuri de „dar”. Mai întâi chestiunea Viktor Orban, iliberalul care bagă mereu bețe în roatele UE. Care este, de fapt, relația dvs cu Viktor Orban?
E o relație de colegialitate care s-a construit în timp (min. 14:00). Ne cunoaștem de la începutul anilor ‘90. Ne vedem din când în când, de 3-4 ori pe an, în iulie când vine în România, când organizează întâlnirile cu organizațiile comunităților maghiare din afara Ungariei, poate în campania electorală. Se mai întâmplă cu ocazia acestor întâlniri să luăm împreună prânzul.
La telefon vorbiți?
Am vorbit de două ori anul acesta, când m-a sunat să mă felicite după europarlamentare și înainte de vizita la București. Sunt anumite chestiuni unde avem poziții diferite.
De exemplu?
Rusia și războiul din Ucraina. Eu de la bun început, din 2014, am o poziție clară, după invadarea Crimeii, că din Rusia niciodată n-au venit nici libertate, nici prosperitate, nici securitate, sau, mă rog, nu securitatea de care avem nevoie.
Din prima zi când a fost atacată Ucraina și am susținut, ca vicepremier, ajutorul pentru Ucraina, îl susțin în continuare.
Mai e vreo divergență?
Nu știu. Ar trebui să mă gândesc
Poate momentul în care domnul Orban a spus că un popor care acceptă străini pe teritoriul său nu mai este o rasă pură?
Acolo a clarificat el această propoziție după câteva zile la Viena, a spus că a fost o propoziție greșită și interpretabilă. S-a gândit nu la sensul biologic, ci la cel cultural. Și darwiniștii începători spun că nu există rasă pură.
Chiar și cultural, putem vorbi de puritate?
Nu există cultură pură. Dar de ce sunt închise granițele? De ce revin controalele începând din 16 septembrie în Germania? O întrebare se pune în Europa: este compatibilă cultura noastră greco-iudeo-creștină cu islamul politic radical? Conviețuirea este sau nu posibilă? Concluzia începe să fie că nu. Nu vorbesc despre migrația legală. (detalii la min. 20:50)
Spațiul Schengen
Moare Spațiul Schengen sub presiunea acestei întrebări?
Va intra în reformă începând cu 2026-2027. Marea majoritate vrea o regândire a sistemului informatic, tot ce înseamnă datele și interconectarea între diferite instituții.
Dar eu nu cred că moare. Asta ar însemna să moară UE.
De aceea, eu susțin că România și Bulgaria trebuie să intre în spațiul Schengen. Ne trebuie, bineînțeles, să fie granițe sigure ale UE, dar în interiorul lor ne trebuie o circulație liberă pentru toți membrii.
Primim anul acesta, sub președinție maghiară a UE, dată certă pentru frontierele terestre?
Ungaria susține și oficial și neoficial acest lucru. Dar cu Austria noi trebuie să lucrăm, nu putem arunca această responsabilitate.
Eu sper că în decembrie se va lua o decizie care ne va da o dată fixă anul viitor.
Ce ați face dvs ca președinte ?
M-aș duce în Austria și aș discuta. Toate instrumentele trebuie folosite - diplomatice, politice, administrative. Am stat 12 ani cu condițiile îndeplinite, cu hotărârile instituțiilor europene cunoscute, batjocoriţi și umiliți. Asta nu este acceptabil într-un parteneriat.
Ar fi trebuit să apărăm poziția noastră. Băsescu a avut o încercare cu olandezii. Nu trebuie să ne gândim neapărat la șantaj, Dar în UE toți au interese, e bine să fie convergente și trebuie să fii extrem de pragmatic. Și austriecii au interese în România, nu vreau să intru în detalii. Dar dacă tu nu ești în stare să pui piciorul în prag, lumea se obișnuiește așa. Din acest punct de vedere, noi am greșit.
Consensul e o chestiune importantă.
Deci nu sunteți de acord cu trecerea la decizii majoritare?
Nu. Pentru țările mici, mai ales pentru țările care sunt din punct de vedere economic mai puțin puternice, orice schimbare a regulii consensului înseamnă pe termen lung pierdere, fiindcă la un moment dat rămâi în minoritate.
Revizionism și autonomie
Al doilea reproș la adresa dvs vizează ceea ce radical este numit revizionism, iar mai puțin radical - autonomie pe criterii etnice. Există la dvs, la UDMR, dorință de desprindere într-un fel sau altul de ceea ce înseamnă România actuală?
Am mai spus: tot ce înseamnă păstrarea identității și garanțiile instituționale pentru comunitatea noastră am gândit în interiorul granițelor existente ale României.
Garanția instituțională pleacă de la principiul subsidiarității și autonomiei locale. Eu aș vrea foarte multă decizie pentru toate comunitățile locale, în aproape toate domeniile posibile, mai puțin externe, apărare, ordine publică, securitatea națională. (detalii la min. 29:00)
Cuvântul autonomie enervează? Putem să folosim un alt termen. Eu încerc să introduc ideea subsidiarității, fiindcă este un termen folosit peste tot în Europa. E principiul corect, la care adăugăm, bineînțeles, garanțiile instituționale și competențele lingvistice acolo unde trăiesc comunități etnice.
Criză reală sau butaforie
Avem guvernare, dar n-avem coaliție. Este ruptura PNL-PSD reală sau butaforie?
Am sentimentul că sunt și momente sincere, dar nu acolo unde arată unii sau alții că ar fi foarte supărați. De exemplu, eu cred că liberalii, când vorbesc de cota unică, sunt sinceri. Și când socialiștii vorbesc de impozit progresiv, sunt sinceri. Dar, când dl Ciucă se supără, nu-i răspunde lui Ciolacu, dar stă la guvernare, e butaforie, pe mine nu mă aburește.
Am mai văzut filmul în 2020. Cred că în sufletul lor fac calcule că vor continua împreună. Dar asta sigur vom vedea după alegeri.
Problema este că, dacă tu faci un scandal permanent, asta se duce mai departe. Se duce și în instituțiile statului, funcționarii simt, nu mai fac nimic, eventual încearcă să fenteze.
Se duce în economie, dispare și ultima picătură de credibilitate față de politicile guvernamentale. În lumea de business, nu există predictibilitate. Nu știi ce va fi anul viitor, nu știi cum va arăta bugetul, care vor fi prioritățile? Nicu cere de la Marcel să spună ce va face, Marcel zice că au luat deciziile împreună.
Există din partea CE un accept pentru 7 ani de zile să reducem deficitul. Asta înseamnă niște măsuri. Oameni buni, arătați-ne și nouă, poporului, care sunt acele măsuri! Dacă ați discutat cu CE pentru 7 ani să reduceți deficitul de la 8% la sub 3%, spuneți-ne și nouă, cetățenilor, care, mâine-poimâine, votează. E inacceptabil!
Este instabilitate politică, este haos politic în administrație. Nici măcar în 2020 nu era așa, deși era și pandemie.
În ipoteza că ați intra din nou la guvernare, care ar fi domeniile dvs de interes? Mi-ați vorbit de proiecte în Sănătate, Mediu, Dezvoltare. Acestea?
Asta erau domeniile, dar și altele. Aveam și Cultură, aveam și Turism.
Se numără voturile și trebuie văzut cine va guverna. Cei care vor guverna trebuie să se așeze la masă și să stabilească niște priorități. Sunt patru-cinci domenii cel puțin unde ar trebui să se ajungă la consens.
Care?
Fiscalitatea, regimul fiscal pentru următorii ani.
Unde numai ce mi-ați zis că nu sunt sinceri.
De aceea, trebuie un efort uriaș. Din punctul meu de vedere, trebuie cota unică, curățată, fără excepții. Nu creștem TVA-ul, colectăm mai mulți bani și reducem impozitul pe muncă. Pe sistemul fiscal trebuie în consens, cel puțin pentru următorul ciclu de 4 ani.
Apoi, prioritățile naționale de dezvoltare în economie și în infrastructură. Eu aș merge aici pe industria alimentară, industria farmaceutică și alte câteva sectoare, unde România ar trebui să aloce bani pentru a susține firmele, inclusiv firmele mici și mijlocii, fiindcă așa putem reduce deficitul comercial. (detalii la min. 40:00)
Trebuie consens pe sănătatea și educație.
Sănătate, în ce sens?
Trebuie scos examenul de rezidențiat, numai în Franța și în România există acest examen. Trebuie să investim în infrastructură rurală, sunt milioane de oameni fără medic de familie, că nu merge nimeni la țară. Dai niște facilități, să aibă o locuință, să aibă unde să stea, să aibă un cabinet pregătit, cu bani de la buget.
Educația?
Aș începe cu reducerea orelor. Acum școala e ca uzina - 40 de ore/săptămână stă copilul. Ar trebui reduse la 30 și un sistem unde abilitățile trebuie ajutate.
Inteligența artificială va scoate o grămadă de meserii. Nu trebuie să știi toate formulele matematice, fizice, chimice, că inteligența artificială oricum e mai bună pe acest segment, dar trebuie să ai abilitatea de a folosi tehnologia modernă și care se dezvoltă foarte repede în folosul oamenilor. Și asta este în folosul meseriei în care vrei să activezi. Deci trebuie schimbată abordarea. (detalii la min. 44:00)
Efectul Șoșoacă
Care credeți că sunt efectele politice ale scandalului Șoșoacă?
Încă nu știm. Pe termen lung, cel puțin două probleme trebuie ridicate. Dacă toate sesizările care au fost depuse la poliție, la Parchet ar fi fost luate în serios și instituțiile statului ar fi lucrat, atunci n-am fi ajuns aici. Nu au fost doar declarații politice, ci și ultraj. (detalii la min 46)
Ați considerat o perversitate faptul că această speță care vorbea de încălcarea ordinii constituționale a fost distribuită de președintele CCR unui judecător raportor maghiar propus de UDMR?
Da. Eu am aflat luni și pe moment m-am și enervat. Cum să fie atât de pervers politic, când știi că Diana Șoșoacă este permanent antimaghiară și cu mesaje foarte dure împotriva UDMR.
Totuși, raportul a fost favorabil.
Bun, aici e altceva. Nu știu, n-am discutat, nu l-am întrebat.
Nu v-ați simțit totuși incomodat de acest raport favorabil și de votul dlui Varga Attila?
Electoratul ar fi trebuit să decidă. Dar nu voi critica decizia Curții Constituționale, fiindcă tot ce este în spatele doamnei Șoșoacă, într-un fel, arăta această direcție.
Prin prisma precedentului creat, orice om politic, dvs de exemplu, veți putea suferi o restrângere de drepturi fără să fiți audiat, fără să vă puteți apăra și fără să aveți o cale de atac în justiție.
Poate să fie un precedent, categoric. În sistemul nostru instituțional, CCR e și politică, și juridică, dar nu face parte din sistemul nostru judiciar. Aici e a doua problemă.
Poate la un moment dat constituționaliștii juriști trebuie să se gândească la o reformă, nu în sensul reducerii prerogativelor Curții, ci pentru un anumit tip de spețe.
Eu am fost împotriva scoaterii din Constituție a posibilității ca Parlamentul să poată întoarce deciziile CCR cu o majoritate de constituantă.
În 2003, prin revizuirea Constituției, noi am făcut jucători politici din judecătorii CCR și am făcut a 3-a cameră a Parlamentului.
Pierdem bani din PNRR pentru că numirile în conducerea companiilor de stat nu au fost făcute corect. Ați fost în centrul puterii, ați fost vicepremier, de ce mereu ne izbim de lucrurile astea. Nu vor sau nu pot?
A fost o problemă și cum s-a construit PNRR. Au fost câteva aspecte trimise la Bruxelles fără să avem discuție în coaliție și asta nu e corect. Cîțu a aflat în ultima clipă, s-a și enervat, a făcut scandal, dar nu eram în situația de a reface. Dar a fost pentru mine primul semn de întrebare cât de colegiali suntem.
Companiile de stat care nu produc, care sunt în pierdere, trebuie ori vândute, ori privatizate, ori reformate. Am avut la un moment dat o discuție extrem de dură în Guvern când au spus să mai dăm 600 de milioane la Metrorex din bugetul național. Dar cel din Maramureș, care nu a folosit niciodată metroul, de ce să plătească pentru bucureșteni așa de mult? Mai schimbați ceva acolo, la firmă.
De ce nu se schimbă?
Nu știu. Au pus oameni legați de unii și de alții și atunci e greu să schimbi. Trebuie o abordare brutală, fără tată, fără mamă, la câteva companii.
A existat vreodată o discuție în coaliție pe aceste teme?
Foarte puțin s-a discutat cât am participat noi la guvernare.
Cum se decide numirea oamenilor? Fiecare vine și spune ce funcție vrea?
Miniștrii iau decizia. De exemplu, la Energie, când era Virgil Popescu, punea oamenii lui, nu prea discuta cu nimeni. Sau la Transporturi, Grindeanu pune pe cine dorește, că e în pixul ministrului, nu trebuie să vină în Guvern.
Cazul Vicol (detalii la min. 57:30)
Transcriptul interviului a fost realizat cu aplicația Vatis Tech