Alianţa PSD-PNL se situează pe primul loc în intenţiile de vot pentru alegerile europarlamentare, cu 43,7%%, urmată de AUR – 17,5% şi de Alianţa Dreapta Unită – 14,1%, relevă un sondaj realizat de INSCOP.
Procentele au fost raportate la numărul total al celor care exprimă preferinţa pentru un partid, indiferent dacă spun că merg sau nu la vot.
Intenţiile de vot pentru consiliile locale indică următorul clasament: PSD - 29%, PNL - 27,6%, AUR - 14,5%, Alianţa Dreapta Unită - 12,7%.
La ambele tipuri de scrutin, în cazul procentelor raportate la cei care afirmă că vin în mod sigur la vot, clasamentul se schimbă, Alianţa Dreapta Unită trecând înaintea AUR.
62,9% dintre cei chestionaţi declară că vor merge în mod sigur la vot, în aprilie, procentul acestora fiind de 59,2%.
Intenţia de vot la europarlamentare
Intenţia de vot la alegerile europarlamentare raportată la votanţii mobilizaţi (respondenţii care îşi exprimă preferinţa pentru un partid/candidat din listă şi care declară că vin în mod sigur la vot – 51,3% din total eşantion) şi votanţii generici (respondenţii care îşi exprimă preferinţa pentru un partid/candidat din listă indiferent dacă declară că vin sau nu vin la vot în mod sigur - 75% din total eşantion)
44.3% dintre votanţii mobilizaţi (care spun că merg sigur la vot) ar alege alianţa PSD – PNL (faţă 43.7% dintre votanţii generici), 16.8% Alianţa Dreapta Unită (USR, PMP, FD) (faţă de 14.1% dintre votanţii generici) şi 15.3% AUR (faţă de 17.5% dintre votanţii generici).
Pentru UDMR ar vota 5.8% dintre alegătorii mobilizaţi (faţă de 6% dintre votanţii generici), iar pentru Partidul SOS România ar vota 4.7% (faţă de 4.4% dintre votanţii generici).
Nicolae Ştefănuţă ar fi votat de 2.6% dintre votanţii mobilizaţi (faţă de 1.9% dintre cei generici). Partidul Diaspora Unită ar obţine 2.2% dintre voturile celor care declară că vin sigur la vot (faţă de 2.8% votanţi generici).
Gheorghe Vlad Dan ar obţine 1.9% dintre voturile celor care declară că ar merge sigur la vot (faţă de 1.9% dintre voturile votanţilor generici).
Partidul România Mare ar fi votat de 1.7% dintre votanţii mobilizaţi (faţă de 1.9% dintre votanţi generici). Partidul REPER ar fi ales de 1.5% dintre votanţii mobilizaţi (faţă de 1.3% dintre votanţii generici), iar PUSL de 1.1% (faţă de 1.3% dintre votanţii generici) la fel ca Silvestru Şoşoacă (faţă de 1.5% dintre votanţii generici).
Sub 1% din alegătorii mobilizaţi îşi exprimă opţiunea pentru: Partidul Alternativa Dreaptă, Partidul Patrioţilor, România Socialistă şj candidatul independent Paula Pîrvănescu.
Intenţie de vot la alegerile locale
Intenţia de vot la alegerile locale (pentru Consiliul Local al oraşului / comunei) raportată la votanţii mobilizaţi (respondenţii care îşi exprimă preferinţa pentru un partid/candidat din listă şi care declară că vin în mod sigur la vot – 53.8% din total eşantion) şi votanţii generici (respondenţii care îşi exprimă preferinţa pentru un partid/candidat din listă indiferent dacă declară că vin sau nu vin la vot în mod sigur – 79.9% din total eşantion)
30% dintre votanţii mobilizaţi (care spun că merg sigur la vot) ar alege PSD (faţă 29% dintre votanţii generici), 27.9% PNL (faţă 27.6% dintre votanţii generici), 14.6% Alianţa Dreapta Unită (USR, PMP, Forţa Dreptei) (faţă 12.7% dintre votanţii generici) şi 11.9% AUR (faţă 14.5% dintre votanţii generici).
UDMR ar fi votat de 4.3% (faţă 4.8% dintre votanţii generici), Alianţa AER (Partidul Verde, Partidul Ecologist Român) de 2.6% (faţă 3% dintre votanţii generici), Partidul SOS Romania ar fi votat de 2.1% dintre votanţii mobilizaţi (faţă 2.5% dintre votanţii generici), PUSL de 2.1% (faţă 1.8% dintre votanţii generici),
Partidul Pro România de 1.8% (faţă 1.5% dintre votanţii generici) şi REPER de 0.8% (faţă 0.8% dintre votanţii generici). 1.8% indică alt partid (faţă de 1.7% dintre votanţii generici).
Sondajul de opinie a fost realizat de INSCOP Research la comanda agenţiei de presă News.ro.
Datele au fost culese în perioada 20 – 25 mai 2024, prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eşantionului simplu, stratificat fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste.
Metoda de cercetare este interviu prin intermediul chestionarului. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.95%, la un grad de încredere de 95%.