Reprezentanții comunității olandeze de afaceri din România susțin că nu există o opoziție față de aderarea României la spațiul Schengen și că totul este doar o neînțelegere.
Nu a existat nici un vot împotriva aderării României la spațiul Schengen, susține Serge Offers, președintele Camerei de Comerț Olandeze în România.
Într-o conferință de presă comună organizată de Coaliția pentru Dezvoltarea României, la care au luat parte și reprezentanții investitorilor străini în România, Offers a precizat că „o rezoluție din Camera Inferioară a Parlamentului Țărilor de Jos a fost, în mod nefericit, incorect interpretată ca un vot împotriva aderării României în spațiul Schengen. A fost doar o cerere de clarificare a întrebărilor rămase nelămurite iar intenția este de a veni cu o concluzie rapidă. Până la votul din Consiliul JAI, din decembrie, vom continua să transmitem partidelor politice din țara noastră de ce susținem aderarea României la Schengen”.
Întrebat de DW dacă firmele olandeze prezente în România au de gând să facă lobby la nivelul partidelor din Parlamentul de la Haga, Offers a apreciat că subiectul nu este foarte relevant pe agenda politică din Țările de Jos cum este în România.
AmCham se plânge de discriminare
Investitorii europeni care fac parte din Camera de Comerț Româno-Americană vor ca subsidiarele lor din România să nu mai fie discriminate în raport cu celelalte subsidiare prezente în Uniunea Europeană, susține Ionuț Simion, președintele AmCham.
Simion a explicat pentru DW ce înseamnă această discriminare: „Investitorii americani au ales România pentru că are competențe profesionale, forță de muncă bine pregătită și un potențial industrial puternic. Este normal ca atunci când alegi România ca destinație de investiții să dorești ca produsele tale să fie competitive, să poată ajunge în Europa cât mai rapid, or, în acest moment, la granițele României se înregistrează întârzieri majore care discriminează aceste subsidiare americane în detrimentul altor subsidiare americane care au ales să se ducă în restul Europei. Pe lângă criza semiconductorilor care vin cu întârziere, așteptarea la graniță nu face decât ca produsele fabricate în România să ajungă mai târziu acolo”.
În industria auto, pentru export, câștigul estimat ca timp ar fi de 24 de ore pe cale feroviară, a precizat Simion. Iar în ce privește exportul de produse finite al companiilor americane prin transport rutier, pe lună s-ar economisi în jur de 2600 de ore, echivalentul a 108 zile.
Cifre concrete a prezentat și Laura Florea, membru în boardul Romanian Business Leaders. Ea a vorbit despre performanțele economice afectate ale unei firme de curierat care are zilnic între 5 și 10 tiruri de 20 de tone la frontiera cu Ungaria și alte 2-3 la cea cu Bulgaria, fiecare cu timp de așteptare de până la zece ore. Fără acești timpi, 30.000 de expedieri poștale ar fi livrate cu până la 24 de ore mai repede.
„În afara unei calități superioare a serviciului către client, eliminarea acestor bariere ar însemna o creștere cu până la 20% a comerțului electronic transfrontalier și o scădere cu 47% a costurilor cu combustibilul - iar de aici scăderea gradului de poluare și scăderea prețului la consumator”, afirmă Florea.
Același transportator de colete are, zilnic, între până la 40 de dube de 3,5 tone în vămile Nădlac și Giurgiu. „Sunt preferate pentru că, deși transportă mai puțină marfă, trec prin linia de turisme și nu trebuie să aștepte la cozile camioanelor. În absența barierelor de la graniță, curierul ar putea să transporte exclusiv cu tiruri, ar elimina aceste dube și ar scădea costul combustibilului cu 25%. Este un impact relevant atât în ce privește prețul, cât și mediul, fără să mai vorbim de faptul că șoferii nu sunt o mână de lucru ușor de găsit”.
Mesaj comun al patronatelor din Olanda și România
În acest moment, 40% din timpii pe care companiile le consumă cu transportul sunt timpi de așteptare în vămi, nu de rulare efectivă, a explicat, la rândul lui, Călin Ile, vicepreședintele Confederației Patronale Concordia. Până la finalul acestei luni, o delegație a confederației va merge la Haga pentru întâlniri cu parlamentarii olandezi.
Între timp, reprezentanții asociației angajatorilor români vor trimite acestor politicieni o scrisoare asumată și de federația angajatorilor neerlandezi VNO-NCW, apropiată Apelului Creștin-Democrat, unul dintre partidele care au exprimat obiecții în privința candidaturii României și Bulgariei. „Partea de subiectivism dispare atunci când și colegii din țările Europei susțin același lucru”, a punctat Ile.
„Când vorbim de un conflict care poate oricând să izbucnească și să implice nu numai România, ci toate țările Uniunii Europene, acest transfer de bunuri, de servicii, de echipamente trebuie să se facă în cel mai rapid mod cu putință”, este de părere Simion. Iar „aderarea României la Schengen este un examen al încrederii între statele membre UE ca parteneri ai aceleiași economii europene”, conchide Ramona Jurubiță, vicepreședinte Consiliul Investitorilor Străini.
Autor: Cristian Ștefănescu