Emmanuel Macron și cancelarul german Olaf Scholz reacționează diferit la înfrângerile suferite de partidele lor în alegerile europene. În vreme ce președintele francez a anunțat dizolvarea Adunării Naționale și a convocat alegeri anticipate, cancelarul german nici nu s-a gândit la o asemenea opțiune.
În Franţa începe o nouă campanie electorală pentru alegerile legislative, anunţate de Macron după victoria istorică a extremei drepte la alegerile europene de duminică, un joc de poker care scufundă ţara într-o profundă confuzie politică, comentează AFP, citată de Agerpres.
Trei săptămâni de vârtej electoral se deschid înaintea primei runde, care va avea loc pe 30 iunie, urmată de o a doua rundă, pe 7 iulie, chiar înainte de Jocurile Olimpice de la Paris (26 iulie - 11 august).
Macron face un pariu extrem de riscant
Confruntat cu ascensiunea naţionaliştilor, şeful statului a explicat că doreşte "să dea înapoi francezilor alegerea viitorului nostru parlamentar prin vot", pronunţând dizolvarea Adunării Naţionale, camera inferioară a Parlamentului.
"Am încredere în capacitatea poporului francez de a face cea mai corectă alegere pentru ei înşişi şi pentru generaţiile viitoare. Singura mea ambiţie este să fiu de folos ţării noastre pe care o iubesc atât de mult, a spus Macron, într-un mesaj postat luni pe reţeaua de socializare X.
Este ceva cu totul neprevăzut şi deopotrivă un "pariu riscant", într-un moment în care "există o dorinţă foarte puternică din partea francezilor de a-l sancţiona pe preşedintele Republicii", subliniază experta în sondaje Celine Bracq, director general al institutul Odoxa.
Votul de sancţiune tocmai a doborât recorduri. Lista Adunării Naţionale (RN, extrema dreaptă), condusă de Jordan Bardella, a triumfat cu 32% din voturi la alegerile europene, cu mult înaintea candidatei macroniste Valerie Hayer (14,5%) şi a listei socialistului Raphael Glucksmann (14%).
ASTĂZI PE SPOT:
Odată cu dizolvarea Legislativului, Emmanuel Macron face "un pariu extrem de riscant", chiar dacă "cu siguranţă vor exista comportamente de vot foarte diferite" între alegerile legislative şi cele europene, consideră istoricul Jean Garrigues.
"Aceste alegeri îi vor pune pe francezi în faţa unui fapt împlinit: vor ei oare un guvern RN?", a explicat el.
RN este "gata să exercite puterea", a declarat lidera de extremă dreaptă Marine Le Pen duminică, înaintea unei reuniuni a biroului executiv cu Jordan Bardella, într-un format care imită un consiliu de miniştri.
Emmanuel Macron a reunit guvernul duminică seara. Şeful statului urmează să se deplaseze luni în centrul ţării pentru a participa la o serie de ceremonii, dar a promis şi că va vorbi în această săptămână pentru a afirma "orientarea" pe care o consideră "corectă pentru naţiune".
Scholz exclude alegeri legislative anticipate
În schimb, în Germania, cancelarul german Olaf Scholz exclude organizarea unor alegeri legislative anticipate, ca în Franţa, în urma unei înfrângeri usturătoare a guvernului său în alegerile europene, anunţă un purtător de cuvânt citat de AFP.
Ideea unor alegeri anticipate, cerută de extrema dreaptă şi voci conservatoare, nu a fost avută în vedere ”în niciun moment, nicio secundă”, precizează Steffen Hebestreit, în pofida unui rezultat ”puţin satisfăcător” al celor trei partide din cadrul coaliţiei guvernamentale între Partidul Social Democrat (SPD) al cancelarului, Verzi şi Partidul Liberal (FDP).
”Data alegerilor la termen este stabilită în toamna lui 2025. Este ceea ce prevedem să facem”, a adăugat purtătorul de cuvânt, citat de News.ro.
El a subliniat marile diferenţe între sistemul francez, în care preşedintele joacă un rol de prim-plan, şi cel german, unde ansamblul puterii executive naţionale se află în mâna cancelarului şi partidului său.
Cele trei partide din cadrul coaliţiei înfiinţate la sfârşitul lui 2021 au obţinut mai puţin de o treime din sufragii în scrutinul european de duminică şi au pierdut teren, mai ales Verzii, potrivit unor rezultate încă provizorii.
Marele câştigător al alegerilor europene este tabăra conservatoare, Uniunea Creştin Democrată (CDU) şi Partidul Uniunea Creştin Socială (CSU) din Bavaria cu care este aliat, cu un scor de 30%, urmate de Alternativa pentru Germania (AfD, extremă dreapta) cu un scor de 15,9%.
Marele câștigător cere alegeri cât mai rapid
Luni, liderul CSU a cerut să organizeze alegeri ”cât mai rapid posibil” şi ”un nou start al ţării noastre”.
Guvernul Scolz ”nu mai are nicio susţinere a populaţiei”, a declarat Markus Söder, la postul NTV.
Scholz ”mai are o singură sarcină de îndeplinit”, a apreciat şi copreşedintele AfD Alice Weidel, ”să deschidă calea unor noi alegeri, în loc să guverneze încă un an împotriva marii majorităţi a populaţiei”.
De la înfiinţarea Republicii Federale Germania, în 1949, alegeri anticipate au avut loc în trei rânduri, în urma unei moţiuni de cenzură în Bundestag,în timpul social-democratului Willy Brandt (1972), conservatorului Helmut Kohl (1982) şi al lui Gerhard Schröder, un social-democrat, în 2005.
Urmăreşte rezultatele la alegerile locale 2024 din București și din țară (Foto & Video)