Un eveniment de dezvelire a statuii poetului maghiar Kölcsey Ferenc, autorul imnului Ungariei, la care a participat şi preşedintele Ungariei, Katalin Éva Novák, alături de preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a provocat proteste din partea unor grupuri de persoane. Momentul dezvelirii statuii a fost marcat de huiduieli din partea celor nemulţumiţi de amplasarea monumentului în centrul oraşului Carei.
Aproximativ 300-400 de persoane au luat parte, miercuri după-amiază, la eveniment. Pe lângă staff-ul şi susţinătorii politicienilor maghiari din Ungaria şi din România, la eveniment s-au prezentat mai multe persoane nemulţumite de amplasarea monumentului în faţa sediului Primăriei Carei. Este vorba despre reprezentanţi ai AUR şi ai unor asociaţii naţionaliste. Aceştia au adus cu ei steaguri ale Românei şi bannere pe care scria „Aici e România”.
La momentul sosirii preşedintei Ungariei, protestatarii au scandat „România! România!”.
Protestatarii s-au manifestat zgomotos în momentul intonării imnului Ungariei, huiduind atunci când preşedintele Ungariei, Katalin Novak, a dezvelit statuia. Exact în acele momente grupuri de protestatari au început să scandeze „Trăiască, trăiască, trăiască şi-nflorească/Moldova, Ardealul şi Ţara Românească!”.
Imediat după dezvelirea statuii, preşedintele maghiar s-a apropiat de susţinătorii săi şi a făcut fotografii cu aceştia.
Potrivit buletindecarei.ro, Ministerul Afacerilor Externe a transmis că vizita președintei Ungariei la Carei are caracter privat.
Kelemen Hunor: Să ducem o politică curajoasă, să nu fie atrofiere
La eveniment a participat însă și vicepremierul Kelemen Hunor, preşedintele UDMR. Ignorând protestele, a amintit, în discursul său, că poetul Kölcsey Ferenc, născut în judeţul Satu Mare, va avea pentru a doua oară o statuie la Carei, după ce prima, amplasată în curtea Castelului Károlyi, a fost „mai întâi vandalizată şi apoi decapitată cu un fierăstrău”.
„Statuia blândului poet Kölcsey Ferenc a fost tratată la fel ca cea a dictatorilor sau, cum se întâmplă în epoca abolirii culturale, cu scriitorii, oamenii de stat şi părinţii fondatori la începutul secolului 21. Statuia lui Kölcsey a fost decapitată, dar au rămas urme, soclul a supravieţuit până în anii ’60”, a arătat el.
Potrivit lui Kelemen, „făgaşul istoriei este rareori o chestiune de noroc, deoarece puterile politice, deciziile umane corecte sau incorecte sunt cele care modelează prezentul”, alături de angajamentul şi stăruinţa comunităţii.
„Stăruinţa este cea care, în vreme de război, are capacitatea de a apăra comunitatea, de a declanşa o revoluţie dacă este necesar, iar în vremuri de pace îi consolidează identitatea prin dezvoltare. Dezvoltarea nu înseamnă doar asfalt şi beton, adică structuri tangibile, ci şi amalgamul intangibil, dar puternic, al dezvoltării instituţiilor şi a ocrotirii tradiţiilor şi simbolurilor. Şi mai înseamnă piatră şi bronz - adică monumentele comemorative ale trecutului, statuile iluştrilor noştri strămoşi”, a continuat liderul UDMR.
El a enumerat trei motive pentru care statuia lui Kölcsey Ferenc îşi are locul la Carei.
„Pe de o parte, ca autor al Imnului Naţional Maghiar, ca unul dintre cei mai mari poeţi maghiari, şi-ar avea locul oriunde unde trăiesc maghiari, nu există nicio îndoială în această privinţă”, a subliniat Kelemen, menţionând că Kölcsey era „erudit, poet, organizator literar şi om politic, pentru că aşa era pe atunci: se cerea ca un erudit, un poet să nu fie preocupat doar de limbă, ci şi de naţiune, nu doar de scris, ci şi de patrie”.
„Fără Kölcsey şi fără contemporanii săi, Revoluţia Maghiară din 1848-49 nu ar fi avut loc sau ar fi fost cu totul diferită şi, deşi Kölcsey nu a mai apucat aceea vreme, toţi cei care au fost influenţaţi de el au rămas în istorie ca personaje principale, ca modelatori ai acesteia. Kölcsey a devenit o figură importantă a judeţului Satu Mare, iar mai apoi, în statutul lui de deputat al judeţului, a politicii naţionale, şi nu este exagerat să spunem, o figură importantă în istoria politicii maghiare. Şi tot aici a renunţat la statutul lui de deputat atunci când s-a confruntat cu contradicţia ireconciliabilă dintre poziţia judeţului şi propriile sale convingeri”, a menţionat el.
Liderul UDMR a adăugat că, „în celebrul său discurs de adio, Kölcsey Ferenc a formulat una dintre cele mai valabile fraze ale politicii: 'Patrie şi progres'. Nu am putea să o spunem mai frumos nici astăzi”.
„Sunt multe modalităţi de a promova păstrarea identităţii, dar o singură cale este demnă de urmat: dacă suntem capabili să răspundem provocărilor timpului nostru. Nu într-un mod închis şi defensiv, ci cu curaj şi iniţiativă. După cum spune Kölcsey, 'progresul modern aduce cu sine dăinuirea, consecinţa stagnării este atrofierea'.
Cu alte cuvinte, progresul este condiţia dăinuirii. Un politician responsabil nu poate gândi asta altfel nici astăzi şi mai ales, aici, în Transilvania. Sper că şi generaţia mea a învăţat acest lucru de la Kölcsey şi că încercăm să păstrăm această moştenire, şi să o regândim, să o adaptăm la secolul al 21-lea. Să ducem o politică curajoasă, proactivă, să nu fie atrofiere, ci dăinuire”, a conchis Kelemen Hunor.
